Perspectiva narativă la Subiectul al II-lea, George Bacovia la profilul real și Tudor Arghezi la uman – Subiectul al III-lea. Acestea sunt principalele cerințe primite de absolvenții de liceu la proba scrisă de Limba și literatura română a Bacalaureatului 2026 care a avut loc azi, 29 iunie 2026. Peste 130.000 de elevi din toată țara au susținut această primă probă scrisă, examen care a durat trei ore. Profesoara Eliza Iordache, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică, rezolvă subiectele și explică ce trebuiau să scrie elevii pentru a obține punctajul maxim.
Proba scrisă la Limba și literatura română este structurată în trei subiecte, care însumează 90 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu. Subiectul I valorează 50 de puncte și cuprinde cerințe formulate pe baza unui text la prima vedere, precum și redactarea unui text argumentativ. Subiectul al II-lea valorează 10 puncte și verifică înțelegerea și aplicarea unei noțiuni de teorie literară pe un fragment dat. Subiectul al III-lea, diferit în funcție de profil și specializare, valorează 30 de puncte și presupune redactarea unui eseu literar.
Fiecare dintre cele trei părți ale lucrării urmărește competențe diferite: înțelegerea și valorificarea informațiilor dintr-un text, formularea clară și coerentă a unui răspuns, aplicarea noțiunilor de teorie literară și construirea unui eseu organizat după reperele cerinței.
Cum se rezolva Subiectul I de la proba scrisă de Limba română, Bac 2026
La Subiectul I.A, candidații au primit un fragment din volumul „Sufletul nu cunoaște distanțele. Pagini de corespondență cu familia Pillat”, de Pia Pillat. Pe baza textului, aceștia au avut de răspuns la cinci cerințe de înțelegere, de identificare a unor informații și de explicare a unor secvențe relevante.
Profesoara Eliza Iordache propune următoarele variante de rezolvare:
La primul exercițiu, elevii au avut de precizat sensul unor cuvinte și expresii din text. Potrivit profesoarei, sensul cuvântului „bineînțeles” este „desigur”, iar sensul secvenței „îmi dau seama” este „realizez”.
La al doilea exercițiu, răspunsul corect este că Dinu Pillat lucrează la un studiu în domeniul filologic, dedicat literaturii franceze.
Pentru exercițiul al treilea, elevii trebuiau să prezinte starea trăită de familie la primirea pachetului trimis de Pia. Potrivit profesoarei, familia resimte bucurie și emoție, aspect susținut de secvența: „Azi a fost o zi-surpriză pentru noi toți: sosirea pachetului tău, care a venit să ne răsfețe pe fiecare cu ceva. A fost ca la pomul de Crăciun”.
La exercițiul al patrulea, răspunsul este că Dinu Pillat și familia aleg să se refugieze în weekend într-un loc cu aer curat și liniște, în mijlocul naturii, departe de agitația orașului.
Ultima cerință a vizat identificarea unei trăsături morale a personajului Dinu Pillat. Potrivit profesoarei, o variantă corectă este reflexivitatea, deoarece scriitorul își analizează atent propriul comportament și este conștient de timiditatea, lentoarea și sensibilitatea sa în raport cu scrisoarea primită de la Pia.
La Subiectul I.B, candidații au avut de redactat un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte despre măsura în care pregătirea pentru un examen îi determină pe oameni să renunțe la activitățile lor obișnuite. Potrivit profesoarei Eliza Iordache, cerința nu ar fi trebuit să le creeze dificultăți elevilor, deoarece a propus o situație apropiată de experiența lor directă.
„Cerința textului argumentativ nu a pus în dificultate elevii, propunând o temă actuală și de interes pentru aceștia: dacă lași activitățile zilnice ca să înveți pentru examen”, explică profesoara de Limba și literatura română.
Pentru obținerea celor 20 de puncte, simpla exprimare a unei opinii nu era suficientă. Răspunsul trebuia construit după structura prevăzută în barem: formularea clară a punctului de vedere, prezentarea și dezvoltarea a două argumente, susținerea unuia dintre ele prin raportare la textul primit și a celuilalt printr-un exemplu din experiența personală sau culturală.
„Pentru punctaj maxim la Subiectul I.B. de la Bacalaureat, răspunsul trebuie să respecte structura cerută de barem: formularea clară a unei opinii, prezentarea și dezvoltarea a două argumente, valorificarea textului-suport în susținerea unui argument, raportarea la experiența personală sau culturală și formularea unei concluzii”, precizează Eliza Iordache.
La punctajul final contribuie și utilizarea corectă a conectorilor logici, precum „în opinia mea”, „în primul rând”, „în al doilea rând”, „deoarece”, „prin urmare” sau „așadar”. Sunt evaluate, de asemenea, respectarea normelor limbii literare, ortografia, punctuația, încadrarea în limita minimă de 150 de cuvinte și redactarea îngrijită.
Subiectul I are o miză importantă: valorează 50 de puncte din cele 90 acordate pentru rezolvarea lucrării, iar baremul este aplicat foarte strict. Elevul nu primește punctaj parțial, și tocmai de aceea e esențial să respecte întocmai cerința formulată în subiect. Deși este partea examenului pe care mulți elevi o consideră cea mai accesibilă, aici se pierd frecvent puncte din motive aparent minore: răspunsuri formulate incomplet, citate lipsă, concluzii uitate sau omiterea unor cerințe.
Cum se rezolva corect Subiectul al II-lea
La Subiectul al II-lea, candidații au avut de prezentat, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă dintr-un fragment extras din romanul „Jar”, de Liviu Rebreanu. Pentru punctajul maxim, elevii trebuiau să identifice perspectiva obiectivă și să își susțină răspunsul prin raportare directă la text.
Potrivit profesoarei Eliza Iordache, răspunsul candidatului este evaluat atât din perspectiva conținutului, cât și a redactării. Pentru componenta de conținut, care valorează șase puncte, se urmărește mai întâi identificarea corectă a perspectivei narative obiective.
Elevul trebuia apoi să demonstreze această încadrare prin elemente din fragment: relatarea la persoana a III-a, caracterul omniscient al naratorului și alte particularități relevante. „O prezentare adecvată și nuanțată, susținută de exemple pertinente, este punctată cu patru puncte, în timp ce o prezentare ezitantă primește două puncte, iar simpla enumerare a unor trăsături, fără raportare la text, este evaluată cu un punct”, explică profesoara.
Celelalte patru puncte se acordă pentru redactare: folosirea limbii literare, organizarea logică a ideilor și respectarea normelor de ortografie și punctuație. Punctajul pentru redactare este acordat numai dacă răspunsul are cel puțin 50 de cuvinte și dezvoltă cerința propusă.
La subiectul al II-lea, cele 10 puncte se acordă astfel: șase puncte pentru conținut, patru puncte pentru redactare. Mulți elevi se concentrează exclusiv pe partea teoretică și uită că aproape jumătate din punctaj depinde de modul în care își construiesc răspunsul. Una dintre cele mai frecvente greșeli este începerea răspunsului direct cu exemple din text. Elevii văd cerința, identifică rapid câteva elemente și încep să le enumere, fără să explice mai întâi conceptul cerut. O altă eroare frecvent întâlnită de profesorii care corectează lucrările este lipsa concluziei. Mulți elevi consideră că după exemplele din text răspunsul este încheiat. În realitate, baremul urmărește existența unei încheieri care sintetizează observațiile făcute și evidențiază rolul elementului analizat.
Cum se rezolva Subiectul al III-lea, la profilul real și la uman
La Subiectul al III-lea, candidații au avut de redactat un eseu despre un text poetic studiat. Cerința a fost diferită în funcție de profil: elevii de la uman au avut de analizat un text poetic de Tudor Arghezi, iar cei de la real, unul de George Bacovia.
Potrivit profesoarei Eliza Iordache, subiectul a avut un nivel mediu de dificultate și a respectat programa și tipul de cerințe evaluate constant în anii anteriori. „Deși în ultimele zile au circulat pe rețelele de socializare numeroase variante neoficiale și speculații privind textul sau autorul care ar putea fi solicitați, acestea nu ar fi trebuit să influențeze pregătirea elevilor. Un candidat care a studiat temeinic materia și a înțeles reperele de analiză literară a avut toate șansele să redacteze un eseu coerent și bine argumentat, indiferent de zvonurile apărute în mediul online. Examenul a urmărit verificarea competențelor reale ale absolvenților, nu capacitatea acestora de a anticipa subiectele pe baza informațiilor neconfirmate”, explică profesoara.
Pentru cele 18 puncte acordate conținutului, elevii au trebuit să urmărească trei repere din barem:
- Primul reper a vizat încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural sau literar ori într-o orientare tematică. La profilul uman, elevii au trebuit să încadreze opera lui Tudor Arghezi în modernism, iar la profilul real, textul lui George Bacovia în simbolism.
- Al doilea reper a cerut comentarea a două imagini sau idei poetice relevante pentru tema textului ales. În funcție de poezia selectată, candidații au trebuit să identifice tema și să o susțină prin comentarea a două imagini sau idei poetice semnificative. În cazul lui Tudor Arghezi, puteau fi alese, de exemplu, „Testament” sau „Flori de mucigai”, iar în cazul lui George Bacovia, „Plumb”.
- Al treilea reper a urmărit analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj semnificative pentru textul poetic ales. Potrivit profesoarei, elevii puteau analiza, de exemplu, titlul poeziei, structura textului sau elemente de ordin stilistic, prozodic, lexical, fonetic ori morfologic, ilustrate prin exemple relevante din operă.
Pe lângă cele 18 puncte pentru conținut, eseul a fost evaluat și din perspectiva redactării, pentru care se pot obține maximum 12 puncte.
La subiectul al III-lea, una dintre cele mai mari greșeli este abordarea eseului ca pe un text liber, în care elevul scrie tot ce știe despre o operă. În realitate, baremul urmărește respectarea unor repere clare și a unei structuri precise. La acest subiect, examinatorii urmăresc capacitatea de analiză a elevilor, logica argumentării și modul în care informațiile sunt organizate într-un eseu coerent.
Subiectele și baremele oficiale pentru proba de Limba și literatura română vor fi publicate luni, 29 iunie 2026, la ora 15.00, pe platforma dedicată examenelor naționale, în secțiunea Bacalaureat 2026.
Când au loc următoarele probe ale Bacalaureatului
Examenul de Bacalaureat continuă marți, 30 iunie, cu proba obligatorie a profilului, urmată miercuri, de proba la alegere. Rezultatele vor fi afișate în data de 7 iulie.
