Comisia Europeană și OCDE cer alfabetizarea AI de urgență în școli, însă realitatea din clase este deja îngrijorătoare: elevii folosesc tehnologia pentru a scăpa de efort. Alex Stratulat, profesor care pregătește olimpicii internaționali ai României, avertizează într-un interviu pentru „Adevărul” că accesul necontrolat la ChatGPT funcționează ca o „sabie cu două tăișuri”. Dacă copiii primesc un „Bugatti” tehnologic înainte de a învăța bazele pe calea grea, riscul este să devină pasivi intelectual și să plătească o factură uriașă în viitor.
Elevii și profesorii ar putea avea parte de cursuri pentru alfabetizare AI. FOTO: Freepik
Documentul vine ca un răspuns la integrarea tot mai profundă a instrumentelor de inteligență artificială în viețile și experiențele de învățare ale copiilor, subliniind că aceste tehnologii impun noi responsabilități pentru cadrele didactice, care au un rol central în formarea tinerelor generații.
Cadrul propune o direcție clară de raportare la AI pentru profesori, lideri școlari, sisteme educaționale și factorii de decizie, ținând cont de impactul pe care inteligența artificială îl are asupra modului în care sunt dobândite competențele-cheie, de la gândirea critică la comunicare și rezolvarea problemelor.
În timp ce cadrul european este abia lansat, unele state au luat deja măsuri concrete. Elevii francezi din clasa a X-a (primul an de liceu în sistemul francez) vor urma, începând din toamnă, un curs dedicat inteligenței artificiale, în cadrul disciplinei „Științe numerice și tehnologie”, cu o oră pe săptămână.
În România, dezbaterea despre cum ar trebui să arate educația în domeniul inteligenței artificiale este abia la început, iar vocile autorizate din domeniu avertizează că utilizarea instrumentelor AI de către copii trebuie să fie însoțită de o pregătire temeinică și de o abordare extrem de atentă.
Alex Stratulat, co-fondator al platformei Algolymp, unde elevii beneficiază de mentorat pentru olimpiadele de Matematică-Informatică, Inteligență Artificială și Securitate Cibernetică, a explicat pentru „Adevărul” de ce este necesar să existe cursuri care să îi învețe pe elevi cum să folosească inteligența artificială într-un mod sănătos, dar a atras atenția și asupra pericolelor.
În opinia specialistului cursurile care să îi învețe pe copii cum să folosească platformele AI pot fi utile, întrucât ar putea diminua impresia că acestea pot înlocui efortul propriu.
„Dacă nu stăpânești întâi domeniul prin efort propriu, AI-ul nu poate face treaba pentru tine, dar, odată ce ai însușit cunoștințele și le-ai aplicat de câteva ori, atunci instrumentul poate deveni util. Obiectivul principal trebuie să rămână dezvoltarea minții, iar dacă oferim răspunsul pe tavă, facem mai mult rău decât bine. De aceea, AI-ul este o sabie cu două tăișuri, iar aici este nevoie de multă muncă psihologică pentru ca elevii să înțeleagă că, dacă trișează acum, vor plăti o factură uriașă în viitor, atunci când creierul lor nu va mai fi capabil să gândească sau să abordeze lucruri complicate”, a precizat Alex Stratulat, pentru „Adevărul”.
Ce abilități ar trebui să dobândească cei mici
În ultimii ani, odată cu accelerarea dezvoltării instrumentelor bazate pe inteligență artificială generativă, precum ChatGPT, și cu extinderea accesului acestora în rândul publicului larg, s-au multiplicat discuțiile despre oportunitatea și modalitatea de a-i pregăti pe elevi pentru a interacționa cu aceste tehnologii.
Stratulat aduce în discuție distincția fundamentală dintre două abordări pedagogice posibile în ceea ce privește inteligența artificială.
„La nivelul nostru, predarea inteligenței artificiale se realizează la un nivel teoretic avansat, de olimpiadă, iar multe dintre modulele noastre sunt predate chiar și în cadrul unor masterate sau doctorate. Există, însă, o diferență enormă, între a-i învăța pe copii cum funcționează modelele matematice din spatele AI-ului – ceea ce necesită un temeinic background matematic – și a-i învăța să se folosească de aceste instrumente. Tocmai această din urmă abordare este, în opinia noastră, una destul de periculoasă, întrucât observăm din ce în ce mai mulți oameni care susțin că este imperios necesar să-i învățăm pe copii să utilizeze AI-ul”, a declarat Alex Stratulat.
Potrivit specialistului, una dintre cele mai mari probleme este vulnerabilitatea celor mici în fața tentației de a folosi inteligența artificială pentru a înlocui pașii clasici de formare.
„Trebuie să conștientizăm că mulți copii nu sunt încă suficient de maturi și vor fi tentați să folosească inteligența artificială pentru a-și ușura viața în procesul de învățare, în loc să parcurgă pașii clasici. Noi, de exemplu, adoptăm această abordare tradițională până când elevul nu a dobândit niște fundamente solide și o gândire critică bine conturată, care să-i fi dezvoltat legăturile neuronale. Altfel, utilizarea AI-ului echivalează cu trișatul. Este ca și cum ai încerca să înveți limba germană, dar ți-ai rezolva toate temele cu ajutorul unui program și, atunci când ai fi nevoit să vorbești față în față, nu ai ști nimic. Din păcate, copiii trișează deja în masă, folosind AI-ul pentru a-și face temele”, a avertizat Alex Stratulat.
Pericolul inteligenței artificiale pentru copiii care primesc acces la tehnologie fără să fie pregătiți
Specialistul pledează pentru o abordare care pune accentul nu pe simpla operare a instrumentelor de AI de către elevi, ci pe formarea unei atitudini critice și constructive față de acestea.
„Prin urmare, cea mai mare provocare nu este să-i învățăm pe copii cum să opereze instrumentele de AI, ci cum să le folosească într-un mod constructiv, pentru propria lor dezvoltare. Poți utiliza AI-ul pentru a învăța, dar trebuie să știi în ce moment al studiului și cum să folosești acest instrument. Noi, susținem ideea că este benefic să îți bați capul cu o problemă, chiar și o zi întreagă, pentru că astfel se formează creierul și se antrenează acei mușchi ai gândirii. Dacă elevii nu mai învață să gândească, deoarece AI-ul face totul în locul lor sau pentru că trișează la teme, există riscul să devină pasivi din punct de vedere intelectual și să nu fie suficient de competenți pentru a ști ce să îi ceară AI-ului atunci când se confruntă cu o sarcină mai avansată”, a explicat Alex Stratulat.
Pentru a ilustra pericolul, acesta a făcut o comparație elocventă: „Gândiți-vă la cursurile pentru școala de șoferi. Există un motiv pentru care înveți să conduci pe o mașină obișnuită, precum un Logan, deoarece astfel înțelegi principiile fundamentale și îți formezi reflexe sănătoase. Dacă i-ai da începătorului un Bugatti de o mie de cai putere pentru a face școala, acesta s-ar entuziasma, dar, în cele din urmă, ar sfârși prin a intra în gard. Exact aceeași situație se întâmplă acum cu AI-ul: părinții dețin acest Bugatti în garaj, iar copiii au acces la el. Întrebarea este cum să-i facem pe copii să continue să meargă cu Loganul până când ajung la o maturitate suficientă, iar soluția ar fi să le oferim puțin din ambele. Mai exact, să facă matematica și celelalte materii pe calea grea și clasică, să scrie de mână – lucru dovedit științific că formează legăturile neuronale, mai ales în perioada de creștere – și să își bată capul, concentrându-se, pentru că acolo se definesc atât creierul, cât și atitudinea.”
AI-ul, o sabie cu două tăișuri. Riscurile utilizării orbești
Alex Stratulat avertizează că utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale are consecințe grave, atât la nivel individual, cât și societal.
„Dacă alegem mereu calea ușoară și apelăm la AI de fiecare dată când întâmpinăm o dificultate, nu ne formăm obiceiul de a persevera, iar acest lucru are un impact major asupra abilităților soft necesare în viață. În prezent, adolescenții creează software cu ajutorul AI-ului fără să înțeleagă absolut nimic din mecanismele din spate, iar aceste programe vor avea în mod inevitabil erori în sistemul lor.
Studiile despre AI dezvăluie un paradox: productivitatea crește, încrederea în propria gândire scade
Tocmai de aceea considerăm că elevii ar trebui să se concentreze pe fundamente precum algoritmica, matematica și securitatea cibernetică. Consider că inteligența artificială ar trebui adoptată într-o măsură rezonabilă, în care să ne ajute cu adevărat, și nu orbește, pentru că aici intervine și o chestiune filozofică. Dacă toți adoptăm AI-ul în masă, companiile care îl vând se îmbogățesc, tehnologia devine mai performantă, dar locurile de muncă vor dispărea, iar noi vom ajunge într-o criză umanitară și socială. AI-ul trebuie folosit ca un instrument, nu ca un înlocuitor al efortului uman”, a subliniat expertul.
Pentru copii, specialistul recomandă o abordare care să pună accentul pe înțelegerea profundă a principiilor, nu pe utilizarea rapidă a instrumentelor.
„Pentru copii, aș preda fundamentele despre funcționarea AI-ului și aș introduce elemente de bază de machine learning, dar acest lucru necesită un background matematic solid. Deși în România se predă multă matematică, tot mai mulți copii fug de această disciplină, iar cei care o detestă, alături de fizică și de alte științe teoretice, vor avea dificultăți în a înțelege cum și de ce funcționează modelele din spate. Pericolul nu ține neapărat de vârstă, ci de nivelul de cunoștințe al copilului atunci când i se oferă această putere. În sistemele complexe, cum sunt cele bancare, financiare, de trading sau de sănătate, AI-ul dă adesea rateu și este extrem de costisitor dacă nu știi să îl folosești corect pentru a genera funcționalitatea dorită. Cei care utilizează AI-ul cel mai eficient și mai ieftin sunt cei care înțeleg profund conceptele de software și arhitectură, adică oamenii care au învățat pe calea grea”, a conchis Alex Stratulat.