O mulțime de foste șantiere din România au păstrat amintirea taberelor școlare din comunism, unde numeroși elevi erau aduși pentru a fi folosiți ca forță de muncă ieftină. Oferta taberelor școlare din prezent este cu totul diferită, devenind mai atractivă, dar și mai costisitoare pentru părinți.
O imagine salvată în Fototeca Azopan descrie o scenă de muncă făcută de elevi. Foto: Azopan.ro
Deceniile în care taberele erau, pentru mulți elevi, o ocazie de a participa la sezoane de „muncă patriotică” au rămas doar în amintirile părinților și bunicilor. Vacanțele de vară aduc oferte cu totul diferite, mai atractive pentru copii și adolescenți: expediții montane, tabere cu teme dacice, medievale sau vikinge, cursuri de supraviețuire, caiac, escaladă, echitație, robotică ori fotografie.
Cât costă o săptămână de vacanță în tabere
Pentru astfel de experiențe, părinții pot plăti mii de lei pentru câteva zile petrecute de copii în afara localității. Unele tabere cuprind cazarea, mesele, transportul și echipamentele, însă, în alte cazuri, costul final este completat de cheltuielile de deplasare, excursiile opționale sau taxele de acces la diferite obiective turistice.
În Munții Piatra Craiului, o tabără de aventură destinată copiilor de 7–15 ani anunță șapte zile de cazare în corturi de armată, la Plaiul Foii, în Zărnești, județul Brașov, și activități de orientare, drumeții și supraviețuire în natură. Seria programată între 19 și 25 iulie costă 2.500 de lei. Organizatorii promit participanților „o vară plină de aventură”, iar programul include, potrivit prezentării, deprinderi de folosire a hărții și a busolei, aprinderea focului sau construirea unui adăpost.
În aceeași zonă sunt oferite tabere de multisport pentru copii și adolescenți de 7–17 ani, unde programul combină mountain-bike-ul, caiacul, cățărarea, drumețiile și jocurile sportive. Pentru șapte zile și șase nopți, pachetul costă 2.730 de lei.
„Pedalezi, vâslești, te cațeri pe stânci”, anunță organizatorii taberei.
Tot în județul Brașov, elevii sunt invitați la tabere de mountain-bike, cu trasee adaptate pentru începători, participanți de nivel mediu și avansați. Seria din 2–8 august, organizată la Moieciu de Sus, costă 2.630 de lei și include cazare, pensiune completă și activități pe trasee montane din zona Bucegilor.
Tabere tematice despre daci și medievali
Alți organizatori îi invită pe copii în tabere de engleză și germană organizate în județul Brașov, unde au loc cursuri zilnice, proiecte și activități nonformale, completate de excursii, jocuri, sport, piscină și foc de tabără. Pentru unele serii de șapte zile, tarifele sunt de 2.630 de lei, iar pentru grupurile școlare însoțite de profesori, un pachet de șase zile ajunge la 2.300 de lei de participant.
În județul Cluj, un program de cinci zile într-un parc de aventură costă 1.050 de lei și include trasee suspendate, activități creative și educative, jocuri de echipă, mese, gustări, transport local și un tricou pentru participanți. Reducerea pentru frați este de 100 de lei.
În Hunedoara, copiii sunt invitați, în vacanța de vară, la tabere tematice. Una dintre oferte se numește „Comorile din inima Daciei” și este organizată la Costești, la poalele cetăților dacice, iar prețul pe care trebuie să îl achite părinții începe de la 2.000 de lei.
Organizatorii unei tabere cu tematică medievală, desfășurată la poalele Munților Făgăraș, în comuna Arefu, îi invită pe copii în „fabuloasa lume a cavalerilor și domnițelor”, unde aceștia sunt așteptați într-un decor inspirat de nobili, meșteșugari, cavaleri și regi.
„Copiii vor avea șansa unică de a face o incursiune în vremurile de altă dată prin participarea la atelierele captivante despre istoria medievală, unde vor deprinde primele taine ale mânuirii sabiei și meșteșugurile vremii”, arată prezentarea taberei.
Programul mai include jocuri de breaslă, confecționarea unor podoabe medievale, activități prin care copiii învață alfabetul chirilic, dar și banchete tematice, cu dansuri și momente de socializare inspirate de atmosfera unei curți regale. Costurile pentru cele șase zile și cinci nopți de cazare încep de la 2.000 de lei.
Elevii, trimiși la muncă în construcții
La mijlocul secolului XX, taberele școlare erau cu totul diferite de cele promovate astăzi. Elevii își petreceau o parte din vacanțe muncind pe șantiere sau la lucrări comunitare, iar taberele și activitățile aveau și un scop propagandistic.
Eleve la cules de mere. Fototeca Azopan, 1960. Foto Azopan.ro
Ziarul Scînteia anunța, în 1948, că peste 20.000 de elevi participaseră, în vacanțe și duminicile libere, la acțiuni de reconstrucție, însumând peste 190.000 de ore de muncă.
„În perioada de la 1 la 29 aprilie, au participat la munca de reconstrucție – în timpul vacanțelor școlare sau duminicile – peste 20.000 de elevi, care au lucrat peste 190.000 de ore. Mărturie stau stadioanele, parcurile sportive, terenurile nivelate. Au fost amenajate nouă stadioane, 12 parcuri sportive, 12 piețe și 31 de străzi. De asemenea, au existat 34 de șantiere proprii ale liceelor”, informa publicația.
Uniunea Asociațiilor Elevilor din România, U.A.E.R., informa că va trimite în vacanța de vară noi brigăzi de elevi voluntari pe șantiere.
În anii ‘50, taberele pentru pionieri și elevi erau prezentate de presa vremii ca o formă de odihnă organizată de stat, dar și de muncă în folosul obștesc.
„Aflăm că duminica viitoare vor ieși pe șantier 1.000 de elevi de la școlile din Cluj. După cum se știe, la Someșeni se urnește un deal, din care se alege piatră pentru construcții. În afară de aceasta, echipe mai mici de elevi muncesc aproape zilnic pentru punerea în funcțiune a localului liceului «Gh. Barițiu» de pe strada Traian și pentru zidirea a 77 de locuințe pentru muncitori”, informa publicația Lupta Ardealului, în 1950.
Gazeta învățământului amintea într-un articol din 1958 că peste 200.000 de pionieri și școlari urmau să își petreacă vacanța în peste 300 de tabere centrale, regionale și colonii, organizate la munte, la mare, pe malurile râurilor și ale lacurilor.
În unele tabere, munca agricolă era inclusă în program. La Mănăstirea, în raionul Oltenița, elevii de liceu urmau să se odihnească, dar și să participe la lucrări agricole. În paralel, peste 15.000 de elevi de la școlile medii erau anunțați în tabere organizate pe lângă gospodăriile agricole de stat. Elevii erau chemați și să sprijine gospodăriile agricole și întreprinderile care patronau școlile.
„În cadrul muncii de folos obștesc, elevii le vor acorda acestora sprijin la efectuarea lucrărilor de îngrijire a culturilor (plivit, ciupit, cârnit, combaterea dăunătorilor) și în strângerea recoltei, a spicelor etc. De asemenea, se vor organiza acțiuni pentru colectarea fierului vechi și a hârtiei, care se vor valorifica prin D.A.G. pentru cumpărarea de echipament și materiale necesare desfășurării activităților sportive (șah, natație, volei, fotbal etc.)”, informa Gazeta Învățământului.
Taberele școlare, „de muncă patriotică”
În anii ’70, vacanța elevilor era prezentată ca o continuare a școlii. Un articol publicat în Scînteia Tineretului, în iulie 1978, numea ziua de 17 iulie „prima zi a trimestrului al patrulea al anului școlar”, menit să facă legătura între anii de învățământ prin recreare, odihnă și, dar și prin muncă și activități instructive.
Elevii uteciști erau chemați în tabere de muncă patriotică și pe șantierele naționale ale tineretului de la Canalul Dunăre–Marea Neagră, Nedeia–Măceșu și Combinatul Minier Oltenia.
„Începem cu zecile de tabere de muncă patriotică, unde elevii, alături de tineri, vor continua tradiția vieții de brigadier. Imaginea despre vacanță devine astfel mai completă. Elevii uteciști s-au angajat ca și în această vară să înscrie fapte de laudă în cărțile de onoare ale șantierelor naționale ale tineretului de la Canalul Dunăre–Marea Neagră și Nedeia–Măceșu, precum și la noul șantier național al tineretului care își anunță debutul la Combinatul Minier Oltenia”, scria publicația comunistă.
Potrivit articolului, 1,6 milioane de tineri, elevi și studenți își anunțaseră participarea la acțiuni de muncă patriotică, pe 140 de șantiere, multe organizate sub forma taberelor. Alte 2.650 de tabere locale urmau să fie deschise pentru lucrări de interes local, iar numeroși elevi și studenți erau așteptați să participe la strângerea recoltei.
Cluburile de vară erau chemate să organizeze evenimente culturale, dezbateri despre politica partidului, întâlniri cu activiști de partid și de stat, excursii tematice și activități dedicate zilei de 23 August sau aniversării a 2.050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat și independent.
„Știm bine cum arată, tradițional, vacanțele elevilor de vârstă uteciștă, încât putem afirma că, oriunde se vor afla – în tabere de instruire, ori în tabere de odihnă și muncă patriotică, în cluburi –, ei vor rezerva numeroase ore dobândirii de noi cunoștințe politice, pregătirii pentru a munci mai bine în noul an școlar, ca activiști de organizație”, informa Scînteia Tineretului.
În anul următor, presa comunistă anunța o mobilizare și mai amplă. Pentru vacanța din 1979 erau prevăzute 2.925 de tabere locale de muncă patriotică, iar peste 2,5 milioane de tineri, elevi și studenți urmau să fie implicați pe șantiere, la investiții în industrie și agricultură, la construirea de locuințe și școli ori în campaniile agricole.
Calea ferată din Defileul Jiului, primul mare șantier pentru elevi din comunism
Publicația de partid dedicată tinerilor amintea de șantierul căii ferate Bumbești Jiu – Livezeni (Petroșani), din Defileul Jiului, finalizată în primii ani de comunism, cu ajutorul a mii de români, mulți dintre ei tineri și elevi.
„Și, firește, nu putem uita primele șantiere de muncă ale tineretului, acele încleștări bărbătești cu natura de la Bumbești-Livezeni, Salva–Vișeu sau Agnita–Botorca, care au constituit debutul uneia dintre cele mai frumoase tradiții revoluționare ale tineretului din țara noastră: tradiția muncii patriotice”, informa Scînteia Tineretului.
La începutul anului 1948, statul român a deschis pe Valea Jiului (video) un „șantier național”, cu obiectivul de a finaliza ultimii kilometri ai liniei până la 7 noiembrie 1948.
„În perioada de la 1 aprilie la 1 noiembrie 1948, un număr de 27.988
brigadieri, mobilizaţi şi organizaţi de U.T.M., împreună cu muncitorii
şi tehnicienii de pe șantier, sub conducerea și îndrumarea Partidului
Muncitoresc Român, au realizat lucrările programate de guvern pe
șantierul național. Pe șantier, tinerii au crescut din punct de vedere
politic și cultural. Din 4.204 analfabeți, 3.868 au învățat să scrie și
să citească”, declara, în 1948, Pavel Constantinescu, responsabilul brigăzilor de tineret.
Calea ferată din Defileul Jiului a fost inaugurată la 31 octombrie 1948 de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regimul comunist a prezentat-o drept una dintre marile sale realizări, deși cea mai mare parte a construcției avusese loc înainte de 1945.
Multe foste tabere școlare s-au închis
Taberele, excursiile și cluburile de vacanță erau completate de activități de instruire politică, întâlniri cu activiști de partid și studierea documentelor și discursurilor lui Nicolae Ceaușescu.
După 1990, multe dintre fostele tabere școlare, care primeau vara mii de elevi, au fost desființate sau au ajuns în paragină. Unele au funcționat ani în șir în foste castele și conace naționalizate de regimul comunist, cum erau cele de pe Valea Mureșului din Hunedoara. Altele au fost amenajate în jurul unor colonii muncitorești, cum s-a întâmplat în Retezat (video cu fosta tabără de la Brădățel, parțial părăsită), unde elevii participau la lucrări pe șantierul Amenajării Hidroenergetice Râul Mare–Retezat, ori în stațiuni montane, la mare, dar și în zone mai puțin ofertante turistic.
Multe dintre aceste baze au rămas după 1990 fără finanțare, fără administratori sau fără un statut clar, iar altele au fost abandonate, privatizate ori transformate în pensiuni și hoteluri.