Ministrul Educației, Mihai Dimian, la Interviurile Digi24.ro. O discuție despre rezultatele măsurilor de austeritate luate în învățământ, banii alocați educației an de an, evaluările naționale în curs, dar și despre cum pot fi îmbunătățite rezultatele elevilor.
Redăm principalele declarații:
Mesajul ministrului pentru elevii care susțin evaluările naționale
Să învețe și, de asemenea, și pentru părinții lor, să-i încurajeze să învețe. Profesorii să lucreze cu ei atât pentru pregătirea evaluărilor, dar și după. După ce va fi prezentată această imagine de moment, să vadă ce aspecte sunt de îmbunătățit și să încercăm să ne îmbunătățim. Până la finalul acestui an școlar și ulterior.
Cum s-ar putea schimba evaluările din clasa a VIII-a
În societate s-au dezbătut mai multe direcții, una fiind chiar să renunțăm de tot la evaluare, pentru că este probabil o perioadă stresantă pentru copii. Dar în același timp avem nevoie și de o modalitate de a distribui elevii în licee. De aceea cred că în primul rând trebuie să ne gândim ce înseamnă această evaluare. Este o imagine de moment, după un număr de an petrecuți în școală.
Diferențe între notele obținute la clasă și rezultatele examenelor naționale
Probabil este nevoie la un moment dat să vedem nivelul la care se află elevii noștri într-un mod standardizat, într-un mod uniform, pentru că dacă v-ați uitat la rezultatele evaluărilor, comparativ cu mediile anuale, există diferențe mari. Uneori chiar de trei puncte. Drept urmare, pare că notele pe care le acordăm și mediile pe care le închidem la finalul anului nu sunt standardizate la nivel național și lucrăm în acest moment la o reformă a standardelor, astfel încât o medie cinci dintr-o anumită localitate sau dintr-o anumită școală să reprezinte aproximativ același lucru cu o medie cinci din altă școală.
Lucrăm în acest moment la standardizarea acestor medii pe parcursul anului, pentru că dacă atunci când ne uităm și vedem că un elev a luat nota doi la Evaluarea Națională și el până atunci în fiecare clasă a luat media cinci sau chiar mai mult, înseamnă că există o problemă a evaluării pe parcurs.
Pe de altă parte, dacă acest sistem se standardizează pe parcursul anilor, atunci și admiterea în liceu poate lua în calcul nu doar media la evaluare națională, ci și o medie de clasa a 8-a, clasa a 7-a sau să iei în calcul mai multe discipline. Dacă vorbim despre viitorul unui copil, poate că a-l evalua doar la două discipline nu reprezintă un profil al elevului pentru o anumită specializare sau pentru anumit viitor profesional.
Drept urmare, a introduce mai multe discipline la această evaluare ar oferi un profil mai bun în cazul în care, repet, nu reușim să standardizăm evaluarea pe parcurs.
Au elevii prea multe exerciții de rezolvat? Cazul evaluării din clasa a II-a
Se compară un exercițiu de anul ăsta cu un exercițiu de anul trecut, dar au o complexitate diferită. Deci trebuie făcută o analiză globală și vă asigur că aceste teste sunt totuși standardizate de către comisia de experți, inclusiv prin evaluările pe care le facem la nivel internațional. Pe lângă testele PISA, care sunt cunoscute de toată lumea, noi am realizat în acești ani mai multe teste și la clase intermediare, deci nu doar la 14-15 ani. Drept urmare, văzând și rezultatele de la aceste teste, încercăm să îmbunătățim evaluarea pe care o facem în pe parcursul anilor.
Cum comentează ministrul Educației rezultatele simulării la Bacalaureat
Mesaj pentru profesori: Le mulțumesc pentru efort
În primul rând, cred că ar trebui să le mulțumesc profesorilor pentru efortul pe care l-au făcut în această perioadă dificilă și pentru că totuși s-a reușit ca un număr foarte mare de elevi să parcurgă acest exercițiu și să ofere rezultatele în timp pentru a putea beneficia de această experiență.
Dacă ne uităm strict la rezultate la simulare și le comparăm cu rezultatele la Bacalaureat de anul trecut sau de acum 2 ani, observăm o îmbunătățire. Deci din acest punct de vedere e bine. Sper că nu-i legat de nivelul subiectelor, comisia m-a asigurat că a încercat să păstreze același nivel. Sper ca îmbunătățirea să se reflecte și la examen, să fie bazată pe creșterea nivelului de pregătire al elevilor care participă.
Problema absenteismului în școli
Dacă observăm că sunt anumite rezultate care sunt mult sub nivelul așteptat, în cazul de față ele se datorează mai multor factori. Da, și în primul rând, prima condiție este ca elevul se prezintă la ore. Da, noi trebuie să reducem acest număr de absențe la zero. Și statul român a încurajat în ultimul, în ultimii ani, acest proces de reducere. Dacă ne gândim la școala generală, vedem că s-a introdus masa sănătoasă, deci 540.000 de elevi beneficiază de acest lucru.
Sigur, există o discuție privind bursele, scăderea volumului, nu la nivelul la care am văzut prezentat în presă, dar este o scădere. În schimb, dacă noi comparăm cu situația din urmă cu 3 ani de zile, o să observăm că e o creștere semnificativă a burselor comparativ cu anul 2023, spre exemplu. Deci, sigur că există și acest stimulent, pentru ca elevii, mai ales cei care provin din familii defavorizate sau din medii sociale defavorizate să să participe la școală.
Al doilea lucru este a aprecia educația, pentru că, vedeți, în primele decenii de după Revoluție, noi am constatat în societatea românească că o muncă necalificată în Vest conduce la un salariu mult mai bun decât o muncă, în România, calificată. Și atunci de ce să învăț? Pentru că mă duc acolo și câștig mai bine.
Totuși, în ultimii 5-10 ani, lucrurile în România s-au îmbunătățit. Repet, e greu să vorbești în această perioadă și într-un domeniu în care știm că trecem printr-o perioadă dificilă de faptul că, uitându-ne pe o perioadă mai lungă, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ.
Și atunci să dăm mai multă importanță în familie educației copiilor noștri, pentru că îi va ajuta nu doar din punct de vedere material, dar și al deciziilor pe care le vor avea de luat în viață.
Mă uitam la educația financiară care este una precară și ne face să muncim 20-30 de ani în străinătate pentru a ne construi o casă foarte mare în România și care ulterior constatăm că nici nu poate fi vândută la prețul la care a fost construită și nici nu le aduce venituri. Și mai stăm încă 10 ani în străinătate pentru că nu putem dezvolta o afacere aici sau să avem un un mod de a ne întreține aici. Această educație te poate ajuta să iei decizii mai bune în viață. Sigur că și profesorii, da, au nevoie să adapteze la situația actuală, la cerințele actuale ale pieței muncii. Acest proces de schimbare continuă trebuie să fie natural în educație.
Mesaj pentru politicieni: Pentru educație au luat ușor măsurile de austeritate. Acum le e dificil să se mai înțeleagă
Protestele din învățământ și măsurile de austeritate
În primul rând, am avut discuții cu reprezentanții sindicatelor de la preluarea mandatului.Am avut întâlniri și cu profesorii și cu reprezentanții lor la nivel de instituție, directori, inspectori, pentru a vedea dificultățile și ce putem îmbunătăți în acesta. Sigur că este până la urmă o decizie a membrilor de sindicat dacă doresc să apeleze la această formă de protest sau nu, dar în privința dialogului, el există și nu se poate spune că nu a existat în această perioadă, dar ne aflăm într-o perioadă dificilă, în care există nemulțumiri legate de măsurile care au fost luate în domeniul educației.
Nu a fost o o misiune ușoară. Da, și în discuție ideea este următoarea. Bun, putem fi de acord pentru o perioadă de timp să suportăm anumite măsuri, pentru că cineva a fost iresponsabil înainte și a dus deficitul României la nouă, chiar 10%, dar să vedem că acest efort este suportat de întreaga societate, nu de către doar de către mediul educațional. Și aici rog partidele politice să se gândească foarte bine, pentru că așa cum au luat foarte ușor măsuri anul trecut în educație, văd că e foarte dificil acum să se mai înțeleagă asupra altor măsuri.
Al doilea aspect ține de viteza cu care s-au luat aceste măsuri, adică să reorganizezi totul într-o lună de zile, da, generează inerent și erori pe care le faci, chiar dacă ar fi o măsură bună. Da, într-o lună de zile să reorganizezi totul, inevitabil faci anumite erori. Din nou s-a spus atunci că domnule, o luăm atunci pentru că începe anul școlar și că nu mai poți interveni după. Păi, ne uităm că în alte domenii au ajuns acum, în iulie, să se ia măsuri, adică la un an de zile distanță.
Drept urmare, cred că este corect să avem o abordare uniformă la nivel de societate într-un moment dificil și dacă am fi avut o distribuire a acestui efort, da, cred că profesorii ar fi înțeles și ceea ce au făcut în acest an, cred că demonstrează că, deși sunt nemulțumiți, au pus interesul elevilor mai presus de interesul personal.
Dar clasa politică nu se poate comporta în același mod în continuare față de educație, pentru că atunci, repet, când ai o problemă în societate, toți trebuie să contribuim la rezolvarea acestei probleme, nu un singur domeniu.
Legea salarizării: „Nu a fost discutată”
Din păcate, această lege nu a fost discutată în Guvern. Nu a fost discutată nici între ministere. Proiectul de lege respectiv, adică discuțiile pe care le-a avut Ministerul Educației și Cercetării cu Ministerul Muncii au fost legate de beneficiile pe care le au profesorii, adică ce sporuri sunt și așa mai departe. Pentru că unul din principiile pe care s-a bazat această nouă lege a fost să includem toate aceste beneficii în salariul de bază . În baza acestui principiu am avut discuții, ca să nu rămână anumite venituri neincluse în acest salariu de bază.
„Am fost surprins când fostul ministru a declarat că e gata”
Mai mult decât atât, am fost chiar surprins când a declarat că e gata proiectul, pentru că în discuțiile de cu o zi înainte, cu secretari de stat, mi s-au spus că sunt șapte forme și că niciuna nu e agreată cu Ministerul de Finanțe și încă n-avem ce discuta ca principii în acest în acel moment.
Salariul unui debutant la 8.600 de lei? „S-au promis anumite lucruri în timpul grevei”
Sunt de acord cu ceea ce spuneți dumneavoastră, cu nivelul la care salariul unui debutant ar trebui să fie. Avem în primul rând de convins societatea și în general partidele politice de faptul că aprecierea pentru profesori trebuie să fie alta în societate. Și dacă vorbeam despre valoarea educației și că noi, pe parcursul primelor două decenii de după Revoluție am pierdut cumva o parte din această apreciere pentru educație și valoarea ei, la fel, spun că și din partea societății. S-a pierdut această apreciere pentru profesor, care se reflectă și în acest nivel salarial.
S-au agreat într-o anumită perioadă, când a fost greva respectivă și s-au promis anumite lucruri, însă să nu uităm că s-au promis foarte multe lucruri, da, și toate acele promisiuni de fapt s-au dovedit a fi susținute de împrumuturi și nu de economia românească. Drept urmare, o să vadă ce se poate susține.
Când vom ajunge la 6% din PIB pentru Educație?
A existat un pact, cred că de prin 2007, în care toate partidele au semnat că vor duce bugetul educației la 6% din PIB. A venit o lege în 2011 care a specificat că va acorda 6% din produsul intern brut și după aceea au tot amânat. În momentul de față s-a schimbat un pic. Nu mai este 6% din PIB, este 15% din bugetul consolidat, dar tot pe acolo suntem acum.
E fals că s-a prezentat un buget de 2,7% din PIB pentru educație acum, după aia 3% alocat educației. În momentul de față, modul în care funcționează societatea românească spune așa: o parte din bugetul pentru învățământ vine din partea ministerului, altă parte de la autoritățile locale și ele intervin în învățământ.
Spre exemplu, masa sănătoasă. Programul nu este acum în bugetul Ministerului Educației, este la primării. Vorbim de 1,5 miliarde. Investițiile care se fac în școli nu sunt în bugetul ministerului.
De aceea bugetul actual aprobat prevede 4,08% din produsul intern brut la capitolul învățământ. Și vă dau un alt exemplu – creșele, care sunt dintr-un program din Compania Națională de Investiții, care nu apar ca investiții în bugetul învățământului.
Cu aceste sume se ajunge aproximativ la 4,5%. Mai mai avem de lucru în societate. Gândiți-vă că diferența de la 3% la 9,6% cât era deficitul, reprezintă 6,6% adică mai mult decât ne-am fi dorit noi pentru educație.
Deci avem și anumite investiții de făcut, doar să nu furăm. Asta e rugămintea pentru toată lumea – să nu furăm. Și atunci probabil că identificăm și sumele necesare pentru pentru educație pentru a completa.
Proiectele restante din PNRR
În 5 ani de zile 2021-2025 s-a atras jumătate din suma alocată. Aveam în acest an câteva luni pentru a atrage cealaltă jumătate. În momentul de față există o creștere a absorbției, dar sigur că mai avem trei luni și jumătate pentru a atrage cam 30%.
Eu am trimis scrisori și am discutat cu primarii, cu rectorii, cu președinți de consilii județene să aloce și dumnealor personal suplimentar, pentru că la minister s-a mutat personal de la alte entități și s-a adăugat la PNRR, s-a crescut programul de lucru. Da. Și sigur că în urma acestor măsuri au apărut și patru, cinci demisii. Asta este, mergem mai departe în condițiile astea. Deci există o activitate intensă.
E greu de spus că în trei luni jumătate mai absorbim cei 30%, însă important este să depunem toți -minister, beneficiari, constructori, furnizori de echipamente – și să punem tot efortul necesar pentru a absorbi cât mai mulți din acești bani.
Cum combatem fenomenul drogurilor în școli?
Ministru: Sport, artă, voluntariat și credință
Eu pot să vă spun că personal, da, m-am bucurat când am revenit în România și am văzut că nivelul de utilizare a drogurilor de către studenți, spre exemplu. era mult mai scăzut decât cel din Statele Unite și că sufeream în Statele Unite pentru fiecare student pe care îl vedeam plecat la o clinică de dezintoxicare și nu mai era același om când venea înapoi. Drept urmare, m-am bucurat că aici putem face lucrurile preventiv.
Însă modelul pe care eu personal l-am apreciat și l-am văzut cu rezultate a fost modelul islandez. Și ei aveau, sigur, nu doar probleme cu droguri, aveau și consumul de alcool și așa mai departe. Și au reușit să reducă semnificativ acest consum prin lucrurile simple: sport, artă și voluntariat. Și asta este ceea ce am încercat și la universitate, și aici tot așa am zis, domnule, hai să vedem cum oferim le elevilor activități extracuriculare, astfel încât să-și ia endorfinele din aceste activități, să își dea seama că da, e o cale mai lungă către fericire, dar e o fericire adevărată, nu o fericire falsă dată de acea cale scurtă.
Sigur că discutăm, organizăm conferințe, dar, cu părere de rău, nu cred că aceasta este soluția. Intervenim toți. Am discutat și cu biserica, diverse confesiuni să intervenim în acest proiect. Adică nu am pretenția că doar educația, doar școala intervine și rezolvă această problemă. Autoritățile trebuie să intervină. Și când vorbeați de 6% din PIB pentru educație, s-a intervenit inclusiv în această zonă, în activități extracuriculare.
Prin intervenția președintelui s-a introdus în acest an în buget o sumă pentru sportul în școală 100 de milioane de lei. În ideea tocmai de a deschide bazele sportive în afara orelor pentru elevi, a-i încuraja să facă sport.
Și cred că asta este calea. Da, sigur că sport, artă, voluntariat, credință, valorile morale pe care noi le avem la nivelul curiculei
S-a introdus la liceu ora de consiliere. Păi acolo trebuie să existe module de prevenția adicțiilor și nu vorbim doar de droguri, în România văd că jocurile de noroc, utilizarea excesivă a telefoanelor mobile și a social media sunt de asemenea aspecte ce trebuie abordate și atunci noi putem să oferim astfel de module.
Știrea inițială
Într-un context politic complicat, în care atenția publică este concentrată pe criza guvernamentală, rămâne întrebarea: ce se mai întâmplă în educație? După un an marcat de măsuri de austeritate, dezbateri și nemulțumiri în sistem, educația rămâne unul dintre domeniile aflate sub presiune. Tensiunile din ultimele luni au adus în discuție inclusiv posibilitatea unor proteste care ar fi putut afecta desfășurarea examenelor naționale.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, vine luni, de la ora 12:00, la Interviurile Digi24.ro, pentru o discuție despre provocările actuale din sistem. Interviul poate fi urmărit pe Digi24.ro și pe platformele Digi24 (Facebook și YouTube).