Cele două federații sindicale din învățământul preuniversitar au inițiat consultarea membrilor în teritoriu. Până pe 8 mai, profesorii trebuie să anunțe dacă sunt de acord cu declanșarea grevei generale în 25 mai, precedată de greva de avertisment în 18 mai.

Cele două federații din educație propun declanșarea grevei generale în 25 mai FOTO. FB/FSLI Romania
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au inițiat procedurile de consultare a membrilor de sindicat în privința declanșării grevei generale.
Lista nemulțumirilor e lungă, în schimb profesorii nu mai par la fel de dispuși să meargă „până la capăt”. Mai mult, încep să ridice suspiciuni cu privire la momentul declanșării procedurilor în plină criză guvernamentală. În timp ce unii acceptă că „e singura cale”, alții îi acuză pe lideri că s-ar fi pus în slujba anumitor partide.
10 mari nemulțumiri pe listă
Pe lista dascălilor s-au tot adunat nemulțumirile, începând din vara anului trecut, când educația a fost primul domeniu afectat de măsurile de austeritate. Astăzi, toate acestea sunt motive pentru a înclina balanța în favoarea declanșării grevei generale, speră liderii naționali ai sindicatelor.
Lista celor 10 mari nemulțumiri cuprinde:
1) mărirea normei didactice de predare – învăţare – evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă;
2) blocarea ocupării posturilor vacante pentru personalul didactic auxiliar și personalul administrativ, generând volum excesiv de muncă și activitate suplimentară ce nu este remunerată;
3) necompensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la încetarea contractului individual de muncă;
4) neplata drepturilor salariale cuvenite conform hotărârilor judecătorești;
5) creșterea efectivelor de elevi/preșcolari/antepreșcolari la clasă/grupă și comasările abuzive ale unităților de învățământ;
6) diminuarea remunerației pentru activitatea prestată în regim de plata cu ora;
7) neacordarea sporurilor pentru condiții de muncă;
8) creșterea obligației de catedră pentru cadrele didactice care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, ceea ce afectează condițiile în care aceste categorii își desfășoară activitatea;
9) birocrația excesivă și politizarea actului educațional;
10) protecția insuficientă a personalului din învățământ în cazul diferitelor forme de violență în spațiul școlar.
La cele de mai sus, în ultimele zile s-a mai adăugat o altă mare nemulțumire – salariile incorecte pentru personalul din învățământ, susțin sindicatele, propuse prin noua Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
În plus, li se vorbește profesorilor și de intenția guvernanților de a elimina titularizarea în sistemul național de învățământ, de a crește diferențiat norma didactică de predare și de a introduce educația fizică în norma didactică de predare a învățătorului/profesorului pentru învățământul primar.
Pentru fiecare nemulțumire este și o solicitare de îndreptare a lucrurilor.
Sindicatele amintesc și că de la intrarea în vigoare a Legii învățământului preuniversitar, legea 198/2023, se tot prorogă dispozițiile referitoare la: alocarea anuală a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație; acordarea primei de pensionare în cuantum de 2 salarii; acordarea primei de instalare; acordarea distincțiilor și premiilor în bani.
Personalul cu adeziune la sindicat este solicitat să se pronunțe până în 8 mai cu privire la declanșarea grevei. Răspunsurile vor fi centralizate și transmise către București până în 11 mai, astfel ca, în situația în care cei care sunt de acord cu greva sunt majoritari, să se pună la punct greva de avertisment în data de 18 mai și greva generală din 25 mai.
„De acord, dar dacă se constituie un fond de grevă”
După greva din 2023 – întreruptă de lideri fără să fie consultați, spun și astăzi profesorii din școli -, o decizie privind un demers similar nu mai este la fel de ușor de luat. Între timp, profesorii care au solicitat pensionarea s-au confruntat cu neplăceri legate de scurtarea perioadei de vechime în muncă, zilele de grevă nefiind considerate stagiu de cotizare.
„De acord, dar dacă se constituie un fond de grevă”, cer din ce în ce mai mulți profesori, semnalând că salariul pentru care din vara anului trecut muncesc și mai mult nu le-a permis să-și constituie un fond de rezervă, așa că o nouă perioadă fără salariu le-ar da viața peste cap. Dinspre sindicate nu vin însă semnale favorabile în acest sens, sindicaliști invocând sumele mici cu care profesorii cotizează și cheltuielile semnificative ocazionate de acordarea ajutoarelor pentru situații de boală sau deces.
Profesorii încep să pună la îndoială momentul ales. „Așa s-a dat ordin de la partid, să declanșați greva?”, comentează o parte dintre membrii de sindicat, acuzându-i pe lideri de o apropiere evidentă de social-democrații care s-au retras de la guvernare și forțează acum căderea guvernului Bolojan. Vocile și mai radicale cer chiar „fără Nistor (n. red. – Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret) și Hăncescu (n. red. – Simon Hăncescu, liderul FSLI)”.
Convinși că dacă nu leagă protestul extrem de momentele-cheie ale anului școlar – încheierea situației școlare și examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureatul) – nu va exista nici presiune, unii membri de sindicat cred că începutul lunii iunie ar fi mai potrivit pentru declanșarea grevei, nu luna mai.
Nemulțumiri a creat și faptul că, după greva trecută, de beneficiile câștigate în urma protestului au profitat și cei care nu au aderat la grevă, încasându-ș totodată și salariile și rămânând cu perioada de contribuție neafectată, așa că acum se pune inclusiv problema negocierii condiției ferme ca de drepturile care ar putea fi recâștigate să beneficieze doar cei care își asumă și riscuri.
