Elevi și personalități, colegi de bancă la o „Oră de caligrafie” dedicată scrisului de mână în era digitală

Mai mulți elevi de clasa a treia au stat în aceeași bancă alături de oameni mari, la o „Oră de caligrafie” inedită desfășurată la Biblioteca Facultății de Litere (Universitatea din București), despre care au convenit cu toții că este una dintre cele mai frumoase case ale cărții. A fost modul lor de a sărbători Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului. Ora de caligrafie este un program educativ al PiArt Vision, prin care se pune preț pe cuvântul scris de mână.

Nimic nu se compară cu reacția copiilor de clasa a treia de la Școala Gimnazială Nr. 1 „Sfinții Voievozi” din București în momentul în care au intrat în spectaculoasa sală de lectură a Bibliotecii Facultății de Litere. Cu căpșoarele date pe spate, copiii se bucurau de spectacolul entuziasmant al arhitecturii și al cărților. Doamna lor învățătoare, Cristina Senos, venită pentru a doua oară la o Oră de caligrafie organizată de PiArt Vision, a spus, înainte de a preda câteva cuvinte, că scrisul de mână îi calmează și îi motivează pe elevi, cu care face jocuri de-a detectivii pentru a-i învăța că, scriind pe hârtie, își definesc amprenta.

Odată scris fiecare cuvânt, el a fost explicat de fetițele și băiețeii care ridicau frumos mâna a să spună ce cred. „Respectul înseamnă să vorbim frumos cu părinții și mai ales cu bunicii”, „Bunătatea înseamnă că împrumuți un creion, o carte”, „Un prieten te face să râzi atunci când te simți prost”, „Un om bun este acela care nu râde de mine atunci când cad și mă ajută să mă ridic”, acestea sunt câteva dintre gândurile copiilor.

Scrisul de mână, între memorie, emoție și formarea gândirii

„A scrie de mână un cuvânt înseamnă a te gândi la acel cuvânt. A-ți asuma semnificația lui. Într-o vreme în care Inteligența Artificială generează texte instant, scrisul de mână construiește gândirea”, a spus Călin Hera în deschiderea întâlnirii. „Scrisul de mână formează caracterul, pentru că în spatele unei pagini scrise stă o suită de virtuți mici, dar esențiale: răbdarea, perseverența, ordinea, respectul pentru cel care va citi”, a completat Oana Ivan.

Rectorul Universității din București, Marian Preda, care este convins că „lupta” cu inteligența artificială va fi câștigată de acei oameni care vor ști să fie autonomi și autentici, le-a mărturisit celor prezenți că alege întotdeauna să scrie de mână atunci când are timp și scrie pentru el. 

Scriitoarea Ioana Nicolaie, pentru care „alfabetul este cea mai mare invenție a oamenilor”, crede că „o lume în care nu am mai scrie de mână ar fi o lume gri, gri, gri”.

Jurnalistul Cătălin Striblea a spus că încă primește scrisori la redacție, trimise de oameni pentru care acele rânduri scrise de mână reprezintă probabil singura lor legătură cu lumea. La rândul lui, chiar dacă își redactează toate textele pe calculator, documentarea o scrie de mână, pe hârtie. Obține astfel o pagină ca o hartă, care îl ajută să-și pună în ordine gândurile, ideile. Una dintre amintirile puternice din copilăria scriitorului Radu Paraschivescu, care scrie mereu „cu pixul într-o agendă jerpelită”, înainte de a trece la calculator, este aceea a sentimentului pe care îl avea atunci când începea un nou caiet. „Adoram acel moment”, a spus Radu Paraschivescu. 

Amalia Enache, care i-a provocat pe copiii din sală să o întrebe orice, iar ei au fost curioși să afle dacă ea chiar scrie încă de mână, a spus că da, scrie pe hârtie cu mult drag, pentru că acest lucru o ajută să își pună gândurile în ordine. La rândul ei, jurnalista Alexandra Tănăsescu, care și-a amintit de învățătoarea sa blândă, pe care o iubea mult și voia mereu să o impresioneze cu scrisul cât mai curat, mai caligrafic, a mărturisit că scrie un jurnal pentru fiica ei, în care îi urmărește evoluția. „Peste ani, citind scrisul meu de mână, va percepe povestea mai bine și va înțelege mai profund cât de mult o iubesc”, a spus jurnalista.

Fără a-și fi pus vreodată problema de a alege dacă să scrie de mână sau la tastatură, jurnalista Anca Suciu recunoaște că, în jurul ei, pe birou, se află agende și coli de hârtie pe care notează mereu ceea ce i se pare important. Profesorul Christian Năsulea are încă automatismul de a scrie de mână atunci când vrea să țină minte ceva, iar psihoterapeuta Alexandra Irod a explicat că, atunci când scriem de mână 15-20 de minute pe zi, scade semnificativ nivelul de depresie, de anxietate. 

Studiul documentelor din arhive i-a atras atenția Anei Rubeli asupra modului în care s-a schimbat exprimarea oamenilor de-a lungul timpului și faptul că „scrisul de mână face parte astfel din patrimoniu nostru cultural, din noi înșine, ca oameni”. Și actrița Ada Condeescu a rememorat fascinația pe care o avea, copil fiind, atunci când vedea manuscrise ale scriitorilor și avea impresia că, privindu-le scrisul de mână, înțelegea mai bine totul. 

Concluzia i-a aparținut scriitoarei Ana Barton, autoarea „Răvașelor din călimară”, care a vorbit despre faptul că scrisul de mână are prețiosul dar de „a regla temperatura emoțională a fiecărui om” pentru că te poate face să te simți mai bun, „te spune pe tine”.

La finalul evenimentului, participanții au fost invitați să scrie o scrisoare de mână cuiva drag.

Ora de Caligrafie este un eveniment PiArt Vision. Parteneri acestei ediții: Universitatea din București, Libris, Poenari, Herlitz România și Empire Video Production.