Educația pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) din România traversează o criză profundă. În anul școlar 2025–2026, numărul elevilor cu CES a ajuns la 91.366, aproape dublu față de acum trei ani, în timp ce numărul profesorilor de sprijin continuă să scadă, potrivit edupedu.ro.
În același timp, reforma promisă prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 este blocată, amânată succesiv, iar legislația secundară nu a fost încă adoptată, deși impactul bugetar și implementarea fuseseră deja planificate de Ministerul Educației.
Creștere accelerată a numărului de elevi cu CES
Datele oficiale arată o creștere rapidă a numărului de copii integrați în învățământul de masă și special integrat:
- 91.366 elevi și preșcolari cu CES în 2025–2026
- Creștere aproape dublă față de acum 3 ani
- Expansiune semnificativă mai ales în învățământul primar și gimnazial
Această evoluție nu a fost însoțită de o consolidare a rețelei de sprijin educațional.
Deficit major de profesori de sprijin
În paralel, sistemul pierde specialiști:
- 1.700 de profesori de sprijin în 2025–2026
- Scădere de 152 de posturi în doi ani școlari
- Raport mediu: aproximativ 1 profesor la 54 de elevi cu CES
În practică, acest raport face imposibilă oferirea unui sprijin individualizat real, conform standardelor prevăzute în legislație.
Aplicarea politicii de incluziune, o provocare
Prof. Dan Kondort, directorul CSEI “Elena Delia Stoicescu”, din Sibiu, a declarat, pentru sibiu100.ro, că “provocarea majoră rămâne însă aplicarea neuniformă a politicii de incluziune la nivel național. În timp ce în județul nostru infrastructura și resursa umană sunt bine dezvoltate, există județe unde deficitul de profesori de sprijin este critic, iar dotările sunt insuficiente. Prorogarea unor prevederi legislative a creat, într-adevăr, decalaje”.
Reformă amânată de trei ori
Deși Legea 198/2023 prevedea o reformă amplă a educației incluzive, implementarea acesteia a fost amânată succesiv:
- OUG 115/2023
- OUG 156/2024
- Legea 141/2025
Prevederi esențiale, precum:
- înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă (CNEI)
- dezvoltarea camerelor-resursă în școli
- introducerea voucherelor educaționale pentru elevii cu CES
au fost prorogate până în anul școlar 2027–2028.
Dezechilibre majore în sistem
Analiza datelor arată un sistem dezechilibrat structural:
- creștere accelerată a numărului de elevi cu CES
- scădere a numărului de profesori de sprijin
- normă didactică majorată la 20 de ore
- lipsa legislației subsecvente și a ghidurilor de implementare
În aceste condiții, integrarea reală a elevilor cu CES în școlile de masă rămâne în mare parte teoretică.
Disparități teritoriale semnificative
Distribuția profesorilor de sprijin este dezechilibrată la nivel național:
- creșteri în Constanța, Vaslui, București, Ilfov și Buzău
- scăderi majore în Caraș-Severin, Arad, Mehedinți, Suceava și Neamț
- situație critică în Giurgiu, unde nu mai există niciun post
Această fragmentare accentuează inegalitățile în accesul la sprijin educațional.
“În acest moment, consider că prioritățile sunt clare: adoptarea rapidă a metodologiilor de aplicare pentru noua Lege a Învățământului și dezvoltarea continuă a infrastructurii la nivel național pentru a elimina disparitățile dintre județe”, a mai spus prof. Dan Kondort.
Supraîncărcarea sistemului de sprijin
Conform regulamentelor în vigoare, un profesor de sprijin ar trebui să lucreze cu un număr limitat de elevi, însă realitatea este diferită:
- media actuală depășește 50 de elevi per profesor
- normele sunt modificate frecvent, fără corelare legislativă
- lipsesc standarde unitare de aplicare în școli
Consilierea școlară, la rândul ei, subdimensionată
Problemele nu se limitează la profesorii de sprijin:
- un consilier școlar are în medie 756 de elevi
- legea prevede maximum 500
- acoperirea în mediul rural rămâne foarte redusă
O reformă calculată, dar niciodată implementată
Ministerul Educației estimase încă din 2023:
- peste 24 milioane lei pentru reforma CES
- aproximativ 200 de posturi noi pentru implementare
- înființarea unui centru național dedicat educației incluzive
Cu toate acestea, la trei ani distanță, sistemul funcționează în mare parte neschimbat, iar deficitul de personal și resurse s-a accentuat.
În ciuda creșterii accelerate a numărului de elevi cu CES și a promisiunilor legislative detaliate, România nu a reușit să operationalizeze reforma educației incluzive. Lipsa profesorilor de sprijin, amânarea măsurilor și dezechilibrele teritoriale transformă integrarea școlară într-un proces inegal și insuficient susținut instituțional.
Succesul învățământului special incluziv depinde de viziunea autorităților locale
Totuși, există și situații fericite. Sibiul, de exemplu, potrivit prof. Dan Kondort, directorul Centrului Școlar de Educație Incluzivă (CSEI) “Elena Delia Stoicescu”, poate fi un model.
„Integrarea elevilor cu Cerințe Educative Speciale (CES) este un proces început cu pași timizi acum două decenii, dar care a evoluat semnificativ. La nivelul județului Sibiu, am reușit să facem salturi importante datorită unui parteneriat solid cu Consiliul Județean Sibiu, care a investit masiv în infrastructură, și cu Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. În prezent, avem o acoperire bună a nevoilor educaționale: dispunem de un număr mare de profesori de sprijin în școlile de masă și de o infrastructură modernizată. S-au făcut investiții considerabile, de la reabilitarea tuturor școlilor speciale, până la construirea unei unități noi de la zero, toate din fondurile europene nerambursabile atrase de Consiliul Județean Sibiu. În final, succesul învățământului special incluziv depinde de viziunea autorităților locale. Modelul Sibiului demonstrează că, atunci când există implicare, sprijinul educațional pentru copiii cu CES poate deveni o realitate funcțională, nu doar un obiectiv pe hârtie”, a declarat, pentru sibiu100.ro, prof. Dan Kondort.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI