Tot mai mulți copii cresc în fața ecranelor, dar la Lugoj există un loc în care învață să fie prezenți, să vorbească și să aibă curaj: scena. Proiectul „Educație prin Artă” reușește să creeze exact opusul: un spațiu în care copiii se întâlnesc, comunică, simt și cresc împreună.
Proiectul este finanțat din bugetul local al Municipiului Lugoj și derulat prin Casa de Cultură „Traian Grozăvescu” Lugoj, sub coordonarea actriței Laura Vidan, și a devenit, în doar doi ani, una dintre cele mai vii inițiative dedicate tinerilor din oraș. Nu este doar un program de teatru, ci un cadru în care copiii încep, pentru prima dată, să se facă auziți.
Prima ediție, desfășurată în 2024, a adus împreună 32 de copii, dintre care 28 au dus până la capăt parcursul și au urcat pe scenă. În 2025, proiectul a crescut vizibil: 50 de copii s-au înscris, iar 30 au rămas în construcția spectacolului final. Nu pentru că este ușor, ci pentru că este un proces real, care cere implicare, răbdare și curaj. Dincolo de cifre, această evoluție spune un lucru simplu și clar: copiii au nevoie de astfel de experiențe, iar comunitatea începe să răspundă.
Spectacolul din 2024, „Tot ce aș putea să fiu”, nu a fost doar o reprezentație. A fost, pentru mulți dintre participanți, primul moment în care au avut curajul să fie văzuți. Primul moment în care au vorbit în fața unui public. Primul moment în care au simțit că pot. Pentru că, în spatele scenei, transformarea începe mult mai devreme.
La început, sunt copii care abia îndrăznesc să vorbească. Care evită privirea celorlalți. Care nu cred că pot. Apoi, încet, prin joc, prin exerciții, prin încurajare, încep să se deschidă. Învață să spună o replică. Să stea în fața celorlalți. Să aibă încredere. Un copil care la prima întâlnire nu spune nimic ajunge, după câteva luni, să rostească un monolog în fața unei săli pline. Nu perfect. Dar cu curaj. Iar la final, urcă pe scenă.
Ediția a doua, din 2025, continuă această transformare sub conceptul „Creștem prin teatru, construim comunități”. Timp de opt luni, copiii participă la ateliere de actorie, exerciții de improvizație, mișcare scenică, dicție și lucru pe text. Dar, dincolo de tehnică, învață ceva mult mai important: să fie prezenți, să fie împreună, să se susțină unii pe alții.
Pentru Laura Vidan, coordonatoarea proiectului, actor, pedagog și doctorandă în artele spectacolului, acest demers are o miză clară: „Totul a pornit din dorința de a face teatrul accesibil tuturor și de a ajunge la cât mai mulți copii. Pentru mine, acest proiect nu înseamnă doar formarea unor abilități artistice, ci crearea unui cadru în care copiii pot să își descopere vocea, să își înțeleagă emoțiile și să capete încredere în ei. Teatrul oferă exact acest tip de spațiu: unul viu, în care nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci doar experiență, explorare și descoperire. Iar atunci când un copil ajunge să se exprime liber, schimbarea nu rămâne doar pe scenă, se duce mai departe, în viața lui de zi cu zi.”
Această viziune este susținută concret de Primăria Municipiului Lugoj, proiectul făcând parte din programul proiectelor culturale ale Casei de Cultură „Traian Grozăvescu” Lugoj, care oferă nu doar cadrul logistic și financiar, ci și legitimitatea unui demers ce pune accent pe educația prin cultură. Faptul că acești copii ajung să urce pe o scenă reală schimbă complet perspectiva lor asupra propriei valori. Și, în același timp, schimbă și comunitatea.
Impactul proiectului se vede nu doar pe scenă, ci și în reacțiile celor din jur. Părinții vorbesc despre copii care devin mai încrezători, mai deschiși și mai siguri pe ei. Profesori observă schimbări în modul în care aceștia comunică și se implică. Iar comunitatea începe să privească teatrul nu doar ca pe un spectacol, ci ca pe un proces care formează oameni. Pentru că în sală nu sunt doar spectatori. Sunt părinți care își văd copiii altfel. Sunt profesori care descoperă o altă latură a elevilor lor. Sunt oameni care realizează că teatrul nu este doar un spectacol, ci un proces care formează.
Iar Lugojul câștigă, la rândul lui, ceva esențial: o generație mai deschisă, mai expresivă și mai conectată la cultură. Creșterea de la un an la altul arată că proiectul nu este întâmplător. Este necesar. „Educație prin Artă” nu este doar despre teatru. Este despre copii care învață să aibă încredere în ei, chiar și atunci când le este frică. Despre pași mici care duc la curaj mare. Despre emoții care nu mai sunt ascunse, ci trăite și împărtășite.
Este despre un oraș care nu doar privește, ci începe să simtă. Pentru că, dincolo de scenă, de lumini și de aplauze, rămâne ceva mult mai important: o generație care crește mai liberă, mai curajoasă și mai aproape de sine. Iar atunci când copiii cresc așa, nu se schimbă doar ei. Se schimbă, încet, o întreagă comunitate. Și poate că de aici începe, cu adevărat, schimbarea.