În ultimul modul al acestui an școlar, în luna mai, elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a susțin evaluările naționale organizate de Ministerul Educației. Testările au loc în timpul orelor de curs, iar subiectele sunt unice la nivel național. În acest an, evaluările au două modificări importante, care schimbă nu doar modul de testare, ci și utilitatea lor practică: introducerea unor itemi inspirați din testările internaționale de tip PISA, orientați spre aplicarea cunoștințelor în situații reale, și obligativitatea elaborării planurilor individualizate de învățare pe baza rezultatelor obținute. Cu alte cuvinte, evaluarea nu mai verifică doar ce știe copilul, ci și ce face cu ceea ce știe. Iar pentru cei cu lacune, profesorii sunt obligați să găsească soluții personalizate de remediere.
Calendarul evaluărilor naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a
Conform calendarului publicat de Ministerul Educației, testele au loc după cum urmează:
Evaluarea Națională la clasa a II-a:
- 12 mai 2026 – Limbă și comunicare (scris – limba română / maternă)
- 13 mai 2026 – Limbă și comunicare (citit – limba română / maternă)
- 14 mai 2026 – Matematică și explorarea mediului
- 15 mai 2026 – Limbă și comunicare pentru minorități
Evaluarea Națională la clasa a IV-a:
- 19 mai 2026 – Limbă și comunicare
- 20 mai 2026 – Matematică și științe ale naturii
- 21 mai 2026 – Limbă maternă
Evaluarea Națională la clasa a VI-a:
Ce sunt aceste evaluări și ce măsoară, în mod real
Aceste evaluări nu verifică volumul de informații memorate, ci modul în care copilul folosește ceea ce a învățat la școală. Este o diferență esențială, pentru că un copil poate reproduce lecția, dar să întâmpine dificultăți atunci când trebuie să aplice informația într-un context nou.
Testele sunt construite astfel încât să pună elevul în situații concrete: citește un text și trebuie să demonstreze că l-a înțeles, rezolvă o problemă matematică pornind de la o situație reală sau face legături între informații din domenii diferite. Standardizarea acestor probe înseamnă că rezultatele pot fi comparate la nivel național, ceea ce oferă un reper mai obiectiv decât evaluările obișnuite din clasă.
Evaluarea Națională de la clasa a II-a: verificarea competențelor de bază
La finalul clasei a II-a, accentul cade pe abilitățile fundamentale fără de care orice parcurs școlar ulterior devine dificil. Copilul este evaluat în principal pe capacitatea de a citi, de a înțelege un text și de a utiliza noțiuni matematice elementare în situații simple.
Proba de limbă și comunicare are două componente, scris și citit, iar acest lucru este important pentru că separă două competențe diferite: una ține de exprimare, cealaltă de înțelegere. În partea de citire, copilul primește un text și trebuie să identifice informații, să răspundă la întrebări și să demonstreze că a înțeles sensul. În partea de scriere, i se cere să formuleze răspunsuri sau să completeze enunțuri, ceea ce arată cât de bine poate folosi limba în mod activ.
Proba de matematică și explorarea mediului nu urmărește calcule complicate, ci verifică dacă elevul înțelege noțiunile de bază și le poate aplica în contexte simple, apropiate de viața reală.
Evaluarea Națională de la clasa a IV-a: înțelegere și aplicare
La finalul ciclului primar, evaluarea nu mai testează doar cunoștințe de bază, ci și modul în care copilul reușește să lucreze cu informația. Textele sunt complexe, cerințele implică interpretare, iar problemele de matematică solicită mai mult decât aplicarea mecanică a unei formule.
În proba de limbă și comunicare, copilul nu mai este întrebat doar „ce scrie în text”, ci trebuie să înțeleagă mesajul, să identifice idei principale sau să explice anumite sensuri. La matematică și științe ale naturii, apar situații care presupun raționament și alegerea unei metode de rezolvare. Această etapă este relevantă pentru că face diferența între un copil care reproduce corect informația și unul care o înțelege și o poate folosi.
Evaluarea Națională de la clasa a VI-a: integrarea cunoștințelor
Evaluarea de la clasa a VI-a introduce un nivel suplimentar de complexitate, pentru că solicită elevului să integreze informații din mai multe domenii.
Proba de limbă și comunicare include texte variate, iar cerințele vizează analiza și interpretarea. În proba de matematică și științe, apar itemi interdisciplinari, care cer aplicarea cunoștințelor în contexte diferite, uneori neobișnuite pentru elev.
Evaluările includ, din acest an, itemi de tip PISA, TIMSS și PIRLS
Una dintre cele mai importante modificări introduse prin metodologia pentru anul școlar 2025–2026 este apariția, în cadrul evaluărilor naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a unor itemi asemănători celor utilizați în testările internaționale de tip PISA, TIMSS și PIRLS, adică tipul de întrebare se modifică, iar odată cu el se schimbă și ceea ce se măsoară.
În locul exercițiilor în care copilul trebuie să reproducă o regulă sau să aplice mecanic un algoritm învățat, apar cerințe care pornesc de la situații concrete, apropiate de viața reală. De exemplu, un text nu mai este urmat doar de întrebări de identificare („ce scrie în paragraful X”), ci de cerințe care obligă elevul să interpreteze informația, să o compare, să tragă concluzii sau să o folosească într-un context nou. La matematică, problema nu mai este formulată direct („calculează”), ci integrată într-o situație practică, unde copilul trebuie mai întâi să înțeleagă ce i se cere, să selecteze informația relevantă și abia apoi să ajungă la rezultat.
Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 6405/2025 introduce explicit ideea de alfabetizare funcțională, ceea ce înseamnă că elevul este evaluat în funcție de capacitatea de a utiliza ceea ce știe, nu doar de a demonstra că a parcurs materia. În același timp, este extinsă aria competențelor evaluate, prin includerea unor itemi care combină noțiuni din mai multe discipline, exact cum se întâmplă în viața reală, unde problemele nu vin împărțite pe materii.
Această schimbare vine după ani în care evaluările interne nu au fost corelate suficient cu modul în care sunt testate competențele la nivel internațional și în care rezultatele obținute de elevi nu ofereau întotdeauna o imagine clară despre capacitatea lor de a folosi cunoștințele. Introducerea acestor itemi nu înseamnă că testele devin mai dificile, ci mai relevante: un copil care a înțeles cu adevărat ceea ce învață va putea răspunde, chiar dacă formularea este diferită de cea din manual.
Planurile individualizate de învățare devin obligatorii
A doua modificare majoră ține de ceea ce se întâmplă după evaluare. Conform metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 6405/2025, rezultatele obținute la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a trebuie, în mod obligatoriu, să fie transformate în planuri individualizate de învățare pentru fiecare elev. Planurile vor fi comunicate părinților.
Până acum, această etapă exista la nivel de recomandare și depindea mult de inițiativa fiecărui profesor. Acum, profesorii trebuie să prezinte în scris nivelul copilului și o direcție de lucru. Acest plan nu se bazează exclusiv pe punctajul obținut la evaluare, ci este construit prin corelarea cu observațiile de la clasă și cu parcursul educațional al elevului. Practic, evaluarea devine punctul de plecare pentru o intervenție adaptată: dacă apar dificultăți la înțelegerea textului, planul trebuie să includă măsuri concrete de lucru pe această componentă; dacă există probleme în rezolvarea situațiilor matematice, accentul se mută pe exerciții aplicate, nu pe repetarea mecanică a algoritmilor. În același timp, planul poate evidenția și zonele în care copilul are rezultate bune, ceea ce permite o dezvoltare echilibrată, nu doar o corectare a punctelor slabe.
Cum sunt exprimate rezultatele și de ce nu există note
Aceste evaluări nu sunt notate în sistemul clasic și nu influențează media generală a elevului. Testele sunt corectate la nivelul fiecărei școli, în cel mult șapte zile de la ultima probă susținută pentru fiecare clasă. Rezultatele nu se comunică public și nu se trec în catalog, decât în baza unei cereri.
Important pentru părinți: cum îți susții copilul în perioada evaluărilor naționale
În perioada evaluărilor naționale, rolul părinților este să ajute copiii să se simtă încrezători, fără a pune presiune pe ei. Diferența dintre un copil care se blochează și unul care își poate dovedi nivelul real nu ține, de multe ori, de cât a învățat în ultimele săptămâni, ci de cât de stabil este emoțional în momentul evaluării. Asta înseamnă, înainte de toate, ca în familie să fie păstrată rutina zilnică cât mai predictibilă, fără schimbări bruște de program, fără maratoane de fișe sau exerciții impuse în ultimul moment, pentru că astfel de intervenții nu consolidează, ci creează oboseală și nesiguranță. Copilul are nevoie să meargă la aceste evaluări cu sentimentul că face ceva familiar, nu că intră într-o situație excepțională. În același timp, este util să discuți deschis despre ce urmează, dar într-un registru calm și concret, explicându-i că aceste testări sunt doar o modalitate prin care profesorii înțeleg mai bine cum învață, nu o probă prin care trebuie să demonstreze că este „bun” sau „slab”.
Susținerea reală se vede și în detalii aparent minore: un program de somn respectat, dimineți fără grabă excesivă, evitarea comparațiilor cu alți copii și, mai ales, evitarea etichetelor. În locul acestor formulări, mult mai eficient este să îi transmiți că este important să încerce să înțeleagă cerințele și să răspundă cât poate de bine, fără teama de a greși. Un copil care nu se teme de greșeală are șanse mai mari să își folosească resursele reale.
După evaluare, o abordare utilă este să privești rezultatele ca pe un punct de plecare pentru îmbunătățirea învățării: unde se descurcă bine, unde are nevoie de mai mult sprijin și, mai ales, de ce apar anumite dificultăți. Uneori, în spatele unui rezultat mai slab nu este lipsa de muncă, ci o neînțelegere punctuală care poate fi corectată relativ ușor, dacă este identificată la timp. În relația directă cu copilul, contează foarte mult felul în care îi este comunicat rezultatul. Dacă accentul cade exclusiv pe ceea ce nu a mers, copilul va asocia evaluarea cu eșecul și va deveni mai anxios la următoarele testări. Dacă, în schimb, reușești să păstrezi un echilibru între ce a făcut bine și ce poate îmbunătăți, îi oferi o experiență de învățare reală, nu doar o judecată.