„Relația noastră față de tehnologie este complet diferită față de cum era acum 30 de ani. Ritmul de schimbare este atât de rapid încât abia mai facem față. A apărut AI-ul acum aproximativ 3 ani și jumătate și deja trecem printr-o perioadă în care viteza de transformare este atât de mare încât este o bucurie să o privești și să iei parte la ea”, spune acesta.
În prezent, tehnologia nu mai este doar un instrument de eficientizare, ci un element central în definirea modului în care funcționează companiile.
„Până acum câțiva ani, sistemele informatice erau un suport pentru business. Acum, pilonul tehnologic reprezintă o direcție strategică. Companiile nu mai folosesc sistemele informatice doar pentru a modela procesele de business, ci construiesc procesele în jurul datelor și al tehnologiei disponibile”, a explicat acesta.
Un factor important în accelerarea digitalizării a fost intervenția statului, în special prin implementarea sistemelor precum e-Factura sau SAF-T, care au impus standarde noi de raportare și au determinat companiile să își modernizeze procesele.
„Suita de digitalizări ale statului în relația cu companiile a fost una dintre cele mai ample. România are în momentul de față unul dintre cele mai avansate sisteme digitale în relația cu companiile”, a spus Zemy Apfelbaum.
Deși aceste măsuri au fost implementate etapizat și nu obligă direct automatizarea, ele au creat premisele pentru transformări mai profunde în companii.
„Statul nu poate să impună automatizarea, dar a permis companiilor să își descarce facturile și să automatizeze înregistrarea lor. În momentul în care vorbim de volume mari de facturi, timpul economisit și reducerea riscurilor de eroare sunt semnificative”, a precizat el.
Diferența dintre companiile care se limitează la conformare și cele care adoptă automatizarea este vizibilă în eficiență și costuri.
„În momentul în care informațiile vin automat, riscul de eroare scade, nu mai aloci timp pentru prelucrare și economisești bani”, a subliniat acesta.
Cu toate acestea, tranziția de la Excel la sisteme automatizate nu este uniformă, existând încă firme care preferă procesele manuale.
„Nu toată lumea a făcut trecerea de la Excel la un sistem automatizat. Statul a împins în această direcție, dar nu a obligat. Există firme care continuă să lucreze manual și să se bazeze pe contabilitate pentru raportări”, a arătat el.
Principalul motor al schimbării rămâne însă presiunea competitivității.
„Obligatoriu este pentru că rămâi în urmă și devii necompetitiv. Costul nu mai este o problemă – există soluții în cloud accesibile chiar și pentru firme mici, la nivelul a zeci de lei pe lună”, a explicat Apfelbaum.
Adoptarea tehnologiei este accelerată și de schimbarea generațională, noii antreprenori fiind mult mai deschiși către digitalizare.
„Generațiile mai noi nici nu concep altfel. Pentru ei, tehnologia este în esența lor, nu pot funcționa fără automatizare”, a spus acesta.
Inclusiv profesii tradițional conservatoare, precum contabilitatea, sunt forțate să adopte digitalizarea, pe fondul creșterii cerințelor și al lipsei de personal.
„Singura lor șansă de a supraviețui și de a putea presta servicii este digitalizarea. Viitorul profesiei îl constituie automatizarea și parteneriatul cu tehnologia, astfel încât expertul contabil să ofere consultanță, nu doar să opereze date”, a afirmat Apfelbaum.
În paralel, companiile se confruntă cu o proliferare a aplicațiilor, ceea ce ridică problema integrării acestora într-un sistem unitar.
„Când lucrezi cu aplicații distincte care nu comunică între ele, este ca și cum ai conduce o mașină ale cărei roți merg fiecare în direcția ei. Nu te ajută să avansezi, ci devine o frână”, a explicat el.
Soluția optimă este utilizarea unor sisteme integrate, de tip ERP, care să centralizeze datele și să asigure coerența operațională.
„În majoritatea business-urilor, un sistem ERP acoperă aproximativ 80% din activitate. Restul poate fi completat cu soluții suplimentare, dar cu un cost de integrare care nu trebuie neglijat”, a precizat Apfelbaum.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale integrării este existența unei singure versiuni a adevărului în organizație.
„Dacă fiecare departament are propriul sistem, fiecare are o altă definiție a realității. Este foarte greu să aliniezi organizația când există mai multe versiuni ale adevărului”, a subliniat acesta.
În acest context, rolul furnizorilor de software depășește livrarea de tehnologie și include componenta de consultanță de business.
„Nu este suficient să implementezi un sistem informatic. Ai nevoie de consultanță și de un partener care înțelege specificul business-ului tău și poate veni cu best practices. Nu credem în soluții informatice fără expertiză de business în spate”, a concluzionat Zemy Apfelbaum.
