Patru din cinci români, preocupați de siguranța copiilor în spațiul online
Aproape 4 din 5 români consideră că discuția despre siguranța copiilor în mediul online este legitimă, indiferent de vârstă sau statut socio-demografic. Mai mult, datele arată nu doar o preocupare larg răspândită, ci și o nevoie reală de dezbatere națională pe acest subiect.
Percepțiile sunt însă nuanțate și uneori chiar contradictorii. Respondenții indică drept principale riscuri pentru minori consumul de substanțe ilegale, pariurile și accesul la conținut pentru adulți. În schimb, utilizarea rețelelor sociale sau a jocurilor online este percepută ca fiind mai puțin periculoasă.
Cine este responsabil pentru comportamentul copiilor online? Majoritatea respondenților plasează responsabilitatea în primul rând asupra părinților (44%). Statul este indicat de 38% dintre participanți, iar cadrele didactice de aproximativ 10%. Doar 8% consideră că platformele digitale ar trebui să poarte responsabilitatea principală. Această distribuție sugerează o viziune în care controlul și educația în mediul digital sunt văzute în primul rând ca atribuții ale familiei, nu ale companiilor tehnologice.
8% dintre români resping orice formă de restricție a copiilor la rețelele sociale
Ideea restricționării accesului copiilor la rețelele sociale generează opinii contradictorii. Cea mai populară opțiune (34,7%) se referă la permiterea accesului la versiuni adaptate pentru copii. Aproximativ o treime dintre respondenți susțin interzicerea accesului pentru minorii sub 16 ani, iar un sfert ar impune limita la 14 ani.
În ceea ce privește efectele unei eventuale interdicții, și aici părerile sunt împărțite, mulți considerând că interzicerea accesului copiilor la social media i-ar împinge pe aceștia către platforme ascunse și mult mai periculoase. Sunt și voci însă care spun că această interdicție i-ar determina pe copii să petreacă mai mult timp cu familia, iar gradul de protecție al acestora ar fi mult mai ridicat.
Studiul relevă și o schimbare interesantă în percepția asupra credibilității media. Platforme precum YouTube, radioul, site-urile de știri și televiziunile câștigă încredere. În contrast, rețelele sociale populare precum TikTok sau Facebook sunt creditate cu un nivel foarte scăzut de încredere, sub 5%, deși influența lor reală în societate rămâne semnificativă.
Românii susțin digitalizarea, dar critică ritmul în care se dezvoltă
Aproape 80% dintre români consideră că digitalizarea este benefică. Totuși, această deschidere este însoțită de o nemulțumire clară față de modul în care statul gestionează procesul.
83% dintre respondenți apreciază nivelul actual de digitalizare ca fiind redus sau doar parțial, iar 87% consideră că ritmul implementării este lent sau foarte lent.
Un alt semnal pozitiv este creșterea încrederii în competențele digitale. Ponderea celor care se consideră bine pregătiți a crescut de la 38% la 47% în doar câteva luni. Această tendință este mai pronunțată în rândul persoanelor sub 50 de ani, al românilor din diaspora și al celor din mediul urban.
Românii își doresc tot mai mult servicii publice digitalizate, simple și accesibile. Posibilitatea de a avea documente importante direct pe telefon a intrat rapid în topul preferințelor, fiind menționată de 44% dintre respondenți.
De asemenea, interesul pentru programări online la spitalele publice a crescut spectaculos, de la 33% la 90%, în timp ce obținerea documentelor personale online a urcat de la 26% la 50%.
Statul nu ține pasul, vinovat e premierul
Deși majoritatea românilor susține digitalizarea, există o percepție clară că statul nu reușește să țină pasul. În același timp, mediul privat este văzut într-o lumină mai favorabilă, cu o creștere a percepției pozitive asupra nivelului de digitalizare.
În plan politic, premierul este considerat principalul responsabil pentru avansarea digitalizării, urmat de Parlament, în timp ce alte instituții au un rol marginal în percepția publică.
Concluzia studiului este clară: românii devin tot mai deschiși către digitalizare și își dezvoltă competențele necesare pentru a o susține. În același timp, așteptările față de stat cresc, iar presiunea pentru rezultate concrete devine tot mai mare.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO