Elevii de clasa a VIII-a au aflat cât de pregătiți sunt pentru examenul real, de la începutul verii. 70% dintre ei au luat note de trecere la Română și 65% la Matematică. Dar, la ambele materii, procentul notelor între 9 și 10 este mai scăzut decât cel al rezultatelor între 3 și 4. Distribuția notelor, la ambele materii, ridică însă întrebări despre cum predăm, cum evaluăm și cât de bine pregătim elevii pentru liceu.
Ce spun cifrele
La Matematică, aproape 35% dintre elevi au luat note sub 5. La Română, procentul este de 30%.
Sursa: Ministerul Educației
Distribuția notelor la Matematică adaugă un alt nivel de îngrijorare. Cele mai multe note s-au concentrat în intervalul 5–6, ceea ce înseamnă că mulți elevi au trecut pragul, dar cu puțin. La capătul opus, puțin peste 3% dintre elevi au obținut note între 9 și 10 — mai puțin decât cei care au luat între 2 și 3, care au ajuns la aproape 5%.
Sursa: Ministerul Educației
Față de simularea din 2025, tabloul este mixt. La Română există o îmbunătățire de aproximativ șase puncte procentuale — de la 64% la 70% note de trecere. Dar la Matematică, lucrurile s-au înrăutățit: anul trecut, aproape 72% dintre elevi luaseră note peste 5; acum sunt doar 65%. Un regres de șapte puncte procentuale într-un singur an.
Ce spune ministrul Educației: O imagine de moment
Mihai Dimian, noul ministru al Edcuației pune rezultatele pe seama motivației elevilor.
,,Rezultatele oferă o imagine de moment şi oferă posibilitatea fiecărui elev şi a profesorului din clasă să vadă împreună ce au de îmbunătăţit. O parte din aceste rezultate se explică printr-o pregătire mai slabă, datorată unei motivaţii mai scăzute de a studia. Şi avem şi în trecut în testele PISA statistici care ne arată că în România motivaţia elevilor pentru studiul ştiinţei era cea mai redusă dintre toate ţările analizate şi aici avem de lucru”, a declarat ministrul la TVR Info.
Acesta a mai vorbit despre alți doi factori care, în perspectiva sa, ar putea îmbunătăți lucrurile.
,,Avem de lucru în a aduce elevii mai mult în laboratoare şi a prezenta conceptele teoretice prin aplicaţii practice tocmai pentru a consolida aceste concepte teoretice. Şi împreună cu profesorii prin reforma curriculară pe care o dezvoltăm în acest moment să încercăm să facem aceste noţiuni mai atractive pentru elevi”.
Reprezentant al elevilor: „Procesul de învățare, perceput ca pe o obligație față de părinți și profesori”
Bogdan Gogan, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, spune, de asemenea, că există o legătură între motivație și rezultate.
„Procentele privind notele scăzute, atât la Română, cât mai ales la Matematică, subliniază faptul că, în majoritatea cazurilor, elevii nu mai au acea dorință de a învăța sau de a studia, percepând procesul de învățare ca pe o obligație față de părinți, profesori etc. și nu ca pe o modalitate de dezvoltare personală”.
Dincolo de motivație, reprezentantul elevilor ridică o întrebare mai profundă, despre structura actuală a Evaluării Naționale.
,,Cred că actuala metodă de admitere la liceu ar putea fi îmbunătățită și că ar trebui, într-un fel sau altul, să-l pregătească pe elev pentru ceea ce urmează. Pentru că ceea ce faci atât la română, cât și la matematică în gimnaziu, în majoritatea cazurilor, nu corespunde cu ceea ce urmează să studiezi în liceu”, spune Bogdan Gogan.
Gabi Bartic: ,,La Română, testul nu mai reușește să diferențieze suficient între elevii buni și foarte buni”
Cel mai nuanțat diagnostic vine de la Gabi Bartic, expertă în Educație și director al unei platforme de testare. Analizând rezultatele pe discipline, ea observă că cifrele spun lucruri diferite și că a trata ambele materii cu aceeași concluzie generală este o greșeală.
,,La Matematică vedem destul de clar că există un număr mare de elevi cu lacune reale, iar distribuția notelor este relativ echilibrată, cu valori pe toată plaja, ceea ce înseamnă că testul reușește să diferențieze bine între niveluri.
La Română, în schimb, apare cred și o problemă de măsurare. Dacă ne uităm la distribuția notelor din comunicatul ministerului, vedem o concentrare mult mai mare în zona 8–10. Asta înseamnă că testul nu mai reușește să diferențieze suficient între elevii buni și foarte buni”.
Astfel, rezultatele de la Română ridică întrebări despre cât de eficient și obiectiv testăm.
În evaluare, un test bun nu este cel la care ies note mari, ci cel care reușește să distribuie elevii pe toată scala și să spună clar cine unde este. Când scorurile se comprimă sus, diferențele fine dintre elevi devin fragile și mult mai sensibile la variații de corectare. Or, noi tocmai asta trebuie să evităm: să introducem factori subiectivi într-un examen în urma căruia luăm decizii ce privesc viitorul parcurs educațional al copiilor.
,,Testăm rar și, de cele mai multe ori, prea târziu”
Rezultatele de la Matematică, unde cele mai multe note s-au încadrat între 5 și 6, iar procentul rezultatelor între 3 și 4 a depășit 12% nu arată că materia e prea grea, crede Gabi Bartic, ci că ,,devine greu de parcurs pentru mulți elevi pentru că este construită cumulativ. Dacă ai pierdut concepte de bază mai devreme, devine foarte dificil să mai recuperezi din mers”.
Totodată, citează un studiu UNESCO recent care arată că în multe sisteme educaționale — printre care și cel românesc — evaluarea este folosită mai degrabă pentru raportare, nu pentru învățare.
,Testăm rar și, de cele mai multe ori, prea târziu. Asta face ca pentru foarte mulți elevi primul moment în care vedem cu adevărat unde sunt să fie clasa a VIII-a. Iar atunci este, de fapt, prea târziu ca să mai corectăm diferențele acumulate în ani
Motivație sau lacune? Un diagnostic incomplet
Cu privire la explicația ministrului Educație, că o parte din rezultate sunt din cauza motivației scăzute, Gabi Bartic spune:
„Este posibil ca motivația să joace un rol, mai ales că vorbim despre o simulare și nu despre examenul final. E normal ca implicarea să fie mai mică. Dar ar fi o greșeală să punem explicația principală aici. Când vedem că aproape o treime dintre elevi sunt sub 5, nu mai vorbim doar despre motivație, ci despre lacune reale de învățare și despre diferențe extrem de mari între elevi. În plus, în unele cazuri, trebuie să ne uităm și la cât de precis măsurăm aceste performanțe. Motivația contează, dar nu poate explica singură un fenomen de această amploare.”
Rămâne Evaluarea Națională cel mai bun sistem de admitere la liceu?
Aceasta este, poate, întrebarea cu cele mai mari mize practice. Răspunsurile sunt, previzibil, mai complicate decât un simplu da sau nu.
Bogdan Gogan consideră că sistemul actual ar putea fi îmbunătățit, mai ales în ceea ce privește coerența dintre ce se evaluează la examen și ce urmează să studieze elevii în liceu.
Gabi Bartic oferă, din nou, un răspuns mai nunanțat:
În forma actuală, când notele din Primar și Gimnaziu nu sunt neapărat legate de performanță reală (reamintesc că avem peste 80% dintre elevi cu medii peste 8) , Evaluarea Națională este o soluție imperfectă, dar necesară. Problema nu este că avem un examen, ci cât de bine este construit, cât de precis măsoară, ce competențe măsoară și care dintre competențe sunt necesare pe fiecare dintre rutele posibile pe care merge copilul în ciclul următor.
Pe termen lung, experta pledează pentru un sistem mai complex: standarde clare de evaluare, mai multe repere pe parcurs și o combinație între evaluare continuă și examene finale — pe modelul altor sisteme educaționale.
,,Dar până ajungem acolo, prioritatea ar trebui să fie să facem acest examen mai robust și mai echitabil„, concluzionează Gabi Bartic.