Universitățile din România, pe ultimele locuri în topul internațional. Unde greșim? Expert în educație: „Nu suntem o societate suficient de dezvoltată”

Două universități din România ies în evidență într-un clasament internațional. Am urcat în top comparativ cu anul precedent, însă suntem tot pe ultimele locuri. FANATIK a stat de vorbă cu un profesor, expert în educație, care ne-a explicat unde sunt, de fapt, problemele adevărate și care sunt domeniile cele mai sigure la momentul actual.

Care sunt cele mai bune universități din România și în ce domenii sunt menționate

Figurăm cu o prezență mai bună în noul clasament internațional al universităților Quacquarelli Symonds 2026, însă avansul este unul nesemnificativ. Dacă în 2025 am avut 42 de apariții în clasament, anul acesta avem 50. În același timp, universitățile din România lipsesc din 33 din 55 de domenii. Domeniile în care suntem menționați de cele mai multe ori sunt: lingvistică, agricultură, medicină și matematică.

În acest clasament, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a bifat 14 apariții, iar Universitatea București, 13 apariții. Ele sunt urmate de Politehnica București cu șapte apariții și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (cinci apariții).

Astfel, avem patru domenii în care apărem cu cele mai multe numiri. Concret, Universitatea din București se face observată pe domeniul de lingvistică (locul 151-200 dintr-un total de 350 de universități), USAMV Cluj-Napoca pe agricultură și silvicultură (locul 151-200 din 475 universități), UMF Iulie Hatieganu din Cluj-Napoca pe medicină (locul 301-350 din 850 de universități) și Universitatea Babeș-Bolyai tot din Cluj-Napoca pe matematică (locul 201-250 din 600 de universități).

Axios. Pentagonul pregătește „lovitura finală” împotriva Iranului. Care sunt cele patru scenarii analizate

Clasamentele, privite dintr-un unghi greșit

Profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, ne-a împărtășit opinia sa cu privire la aceste date. Astfel, profesorul susține că privim acest clasament dintr-un unghi greșit.

Marele Batistuta: „A murit ca un câine! Sper să nu pățească la fel și Messi”

„Clasamentele sunt modalitate prin care noi ne putem da seama ce mai avem de făcut într-un domeniu. La fel ca examenele. Ăsta ar trebui să fie rostul lor. La noi e România invers. Noi muncim pentru clasament. Singurul nostru scop este să fim în clasament. Așa ne văd alții”, a punctat expertul în educație Mihai Maci pentru FANATIK.

În același timp, el subliniază niște lipsuri care există în România, iar poziția în clasament nu reflectă realitatea din teren: „Tu nu poți să spui că ai în România un învățământ tehnic foarte bun sau un învățământ agricol foarte bun, dacă tu nu ai fabrici sau agricultură. Dacă nu ai fabrici sau agricultura care să selecteze personalul cu adevărat competent, să-l folosească, să transpună experiența lui în producție și așa mai departe, la ce bun facem oamenii competenți? De ce îi facem? Ca să avem punctaj de clasamente?”.

În același timp, profesorul Mihai Maci a oferit și un exemplu. El a menționat faptul că România nu va reuși să exceleze în domeniile tehnologiei, nanotehnologiei, în robotică, AI sau genetică, deoarece nici investițiile nu sunt pe măsură. „Eu mă uit cât se investește în domeniile astea de către mediul privat american, acolo se investește în fiecare an de 2-3-5 ori bugetul României în ansamblu. Deci nu putem noi concura cu așa ceva”, a precizat expertul în educație.

De ce nu reușim să avem o prezență solidă în acest clasament

În continuare, profesorul Mihai Maci a declarat faptul că, în opinia sa, noi nu putem să excelăm în educație deoarece nu avem „finalitatea educației”. Astfel, el explică că de pe băncile școlii ies elevi cu diplomă, însă nu sunt angajați mai apoi. De aici pleacă și faptul că în România „merg” foarte puține domenii și doar din anumite facultăți poți avea un trai asigurat. Din puntul său de vedere, facultățile de IT, de drept, medicină și cele din cadrul MAI sau MApN te pot ajuta spre un viitor sigur.

„Marea noastră problemă este că după 35 de ani de la revoluție noi nu suntem o societate suficient de dezvoltată ca să putem absorbi orice tip de specializare universitară”, a explicat profesorul Mihai Maci pentru FANATIK.

Întrebat pe ce criterii își aleg tinerii facultatea pe care vor să o urmeze, expertul în educație a menționat că mulți merg în funcție de prestigiul pe care o are instituția respectivă, pe criteriul teritorial și în funcție de bugetul de care dispun.

„Partea cu adevărat tristă este aceea că, exceptând facultățile pe care vi le-am enumerat, cele patru, la restul, la majoritatea facultăților, oamenii nu prea știu de ce vin”, a mai punctat profesorul Mihai Maci.