Specialist în educație: Excesul de tehnologie poate duce la „autism social” în rândul elevilor
În timp ce Republica Moldova accelerează digitalizarea educației, investind în tablete și manuale interactive, exemplul unei țări considerate pionier în domeniu, Suedia, arată că tehnologia nu este o soluție universală. După ani de digitalizare intensă, autoritățile suedeze revin la manualele tipărite și la scrisul de mână.
Expertal în educație Mariana Marin explică faptul că digitalizarea nu trebuie redusă la simpla utilizare a tabletelor sau a internetului, ci presupune o transformare profundă a modului în care elevii învață și interacționează cu informația.
„Vorbim despre gândire digitală și nu consum digital”, a subliniat aceasta în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Specialista accentuează faptul că elevii trebuie să înțeleagă cum funcționează tehnologia, nu doar să o folosească pasiv. În opinia sa, utilizarea excesivă a mediului digital poate genera riscuri reale, inclusiv probleme de comunicare și izolare socială.
„Există un pericol ca viitoarea noastră generație să fie ancorată în acest mediu digital și să apară anumite probleme de comunicare, un autism social”, avertizează Mariana Marin.
Totodată, ea atrage atenția asupra fenomenului dezinformării, menționând că „peste 50% dintre elevi nu pot distinge informațiile veridice de cele false în mediul online”, potrivit studiilor PISA ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În acest context, experta consideră că școala trebuie să își redefinească rolul: nu să elimine tehnologia, ci să o integreze inteligent în procesul de învățare. Accentul ar trebui să rămână pe interacțiune și pe experiențele reale.
„Ne dorim foarte mult ca accentul să fie totuși în învățarea vie, umană, cea de interelaționare”, a afirmat experta.
Ea a mai spus că mediul digital trebuie să fie doar un instrument, nu un scop în sine. Potrivit Marianei Marin, cadrul didactic devine un facilitator al învățării, „cel de ghid”, care formulează întrebări, provocări și ipoteze, în timp ce elevii identifică soluții inclusiv cu ajutorul resurselor digitale.
Referindu-se la planurile autorităților de la Chișinău de a adapta manualele de matematică după modelul estonian, experta pledează pentru manuale mai dinamice și orientate spre gândire critică. Ea susține că acestea trebuie „să fie mai puțin statice” și să ofere elevilor experiențe practice de învățare.
În viziunea sa, combinația dintre manualele tradiționale și elementele digitale interactive, inclusiv reprezentări 3D, poate duce la rezultate mai bune, mai ales atunci când elevii sunt implicați activ în procesul de învățare.
Exemplul Suedia este relevant pentru riscurile unei digitalizări neechilibrate. Mariana Marin spune că „excesul de tehnologie ar fi problema”, iar rezultatele au fost vizibile inclusiv în scăderea performanțelor la citire și concentrare.
„Acum investesc într-adevăr milioane ca să aduc înapoi cartea”, spune ea, subliniind că obiectivul este recuperarea capacității de concentrare și a competențelor de lectură.
Mariana Marin recomandă autorităților din învățământ să construiască politicile educaționale pe baza consultării specialiștilor. Deciziile trebuie fundamentate pe studii realizate de neuropsihologi, medici și pedagogi și pledează pentru consolidarea încrederii între școală și familie.
„Cred eu că în anumite situații Ministerul Educației trebuie să pună accent pe specialiști consacrați”, afirmă Mariana Marin, adăugând că este esențială dezvoltarea unei „culturi a încrederii” în sistemul educațional.
Reportaj realizat de Veronica Scorpan
CITIȚI ȘI: