„Dacă simularea va fi boicotată, elevii vor obține note mai mici la examenul din vară”

După ce au boicotat simularea Evaluării Naționale, luni, 23 martie, aproape 73.000 de profesori vor boicota simularea examenului de Bacalaureat. Este modul în care au ales să protesteze după ce Legea Bolojan le-a tăiat din venituri: să-i șantajeze pe guvernanți lovind în copii, se plâng părinții, revoltați.

Sindicaliștii însă nu văd lucrurile așa. Ei au transmis că nu și-au dorit să lovească în elevi, dar nu au avut de ales. Însă întotdeauna ai de ales, cu atât mai mult cu cât este vorba despre viitorul unei întregi generații. Căci, spun multe voci din sistem, consecința boicotării simulării exameneleor naționale înseamnă să le furi copiilor dreptul de a se pregăti pentru examenul vieții lor.

„Simularea examenelor naționale nu se compară cu niciun test dat de profesor în clasă. Este ceva cu totul diferit, căci vine la pachet cu întreaga experiență a unui examen autentic. Iar asta poate face diferența între o notă mică și una mare”, a declarat Silviu Anca, fost elev al liceului „Caragiale” din București și unul dintre puținii care au luat anul trecut nota 10 la matematică.

Simularea examenului de Bacalaureat arată nivelul real de pregătire al elevilor, spre deosebire de testele obișnuite de la clasă, care nu sunt relevante, consideră Silviu. Vorbim despre o etapă esențială în pregătirea copiilor, o șansă de a afla ce înseamnă un examen adevărat. „Este esențial să știi din timp ce te așteaptă, ce ți se cere și ce ai de făcut. Vorbim, până la urmă, despre niște condiții similare cu cele ale examenului propriu-zis: subiectele sunt standardizate, timpul este limitat, nivelul de dificultate este cel al examenului din vară”, continuă Silviu. 

Tânărul ne-a spus că elevii experimentează, totodată,  emoțiile, stresul și presiunea unui examen autentic, ceea ce le poate fi de mare ajutor. „Eu, de exemplu, m-am prezentat  la examenul din vară mult mai relaxat, știam dinainte ce am de făcut, ce mi se cere, cum trebuie să abordez lucrarea, cât timp să aloc fiecărui răspuns”. 

„Simularea Bacalaureatului m-a ajutat să iau în vară 10 la matematică”

La simularea de anul trecut a Bacalaureatului, Silviu a luat la matematică nota 9.60. „M-am prezentat la simulare foarte sigur pe mine. Fără emoții, fără stres. Eram absolut convins că voi lua nota 10. Dar, m-am înșelat. La ultimul subiect mi-a picat un tip de exercițiu pe care nu-l recapitulasem înainte. Era o integrală care făcea parte din programă, dar de care am uitat, pentru care nu m-am pregătit. Și, iată, la simulare acea integrală a făcut diferența între nota 9,60, cât am obținut, și nota 10 pe care mi-o doream”.

Silviu recunoaște că simularea Bacalaureatului a fost pentru el un duș rece care l-a readus cu picioarele pe pământ. „Nu eram, de fapt, atât de bine pregătit cum credeam. Așa că am tras tare să recuperez. Dar, ca să faci asta, trebuie să știi de unde pleci, ce hibe ai și pe ce anume să insiști”.  

Dacă nu ar fi trecut prin simulare Bacalaureatului, Silviu nu s-ar fi gândit să repete acel exercițiu. „Am realizat atunci la ce nivel sunt cu adevărat,  ce noțiuni stăpânesc foarte bine și unde trebuie să mai lucrez. Vă spun sincer: eu nu mi-aș fi adus aminte de acea integrală și nu m-aș fi pregătit pentru acel tip de exercițiu dacă nu ar fi fost simularea”. 

În ziua în care s-au afișat notele, Silviu și-a dat seama unde a greșit. „Am învățat cum se rezolvă acel tip de exercițiu, iar în vară nu am mai avut niciun fel de problemă. Am rezolvat totul perfect și am luat nota 10”. 

„La simulare am început cu cele mai grele exerciții. La examen nu am mai făcut greșeala asta”

Silviu ne-a povestit că la testarea din primăvară a încercat să rezolve mai întâi subiectele dificile, însă această abordare era să-l coste foarte scump. „M-am aruncat din prima la cele mai grele exerciții deși, am aflat ulterior, nu este deloc recomandat. Dimpotrivă. Subiectele sunt de dificultate progresivă, iar rezolvarea lor trebuie să urmeze aceeași logică”. 

Însă tânărul, fără să-și dea seama ce risc își asumă, a procedat tocmai pe dos: „Mi-am pierdut vremea cu subiectele grele lăsându-le la final pe cele simple. M-am trezit, apoi, că stau cam prost cu timpul, moment în care am început să mă grăbesc. Iar în această grabă aș fi putut greși fix cele mai ușoare subiecte. Nu s-a întâmplat, dar șansele au fost extrem de mari”.

În general, peste primele exerciții, care sunt și cele mai ușoare, elevii au tendința de a trece rapid, fără să le acorde prea mare importanță. „Simplitatea lor este o capcană în care cad mulți elevi, iar din acest motiv se pot face  greșeli copilărești”.

„La simulare am intrat în criză de timp. La examen am terminat lucrarea cu 20 de minute mai devreme”

Un alt aspect foarte important este modul în care elevii învață cum să-și gestioneze timpul alocat rezolvării subiectelor. „La simularea de la matematică m-am încadrat la limită cu timpul, însă la Limba română nu am reușit să termin lucrarea. Am pierdut minute bune la primul subiect, pe texte, unde a trebuit să fiu foarte atent, să mă concentrez la detalii. Și la subiectul al doilea am pierdut timpi prețioși. La argumentare am reușit să mai recuperez puțin, căci acolo totul a mers șnur”.

Silviu ne-a mărturisit că la proba de Limbă și literatură română de la simularea de anul trecut ar mai fi avut nevoie de încă 20-30 de minute în plus. „Dar asta mi-a fost, cumva, învățătură de minte, pentru că la examenul din vară nu am mai avut această problemă”.

La Bacalaureat, Silviu și-a gestionat mult mai bine timpul. „Și la română, și la matematică am terminat lucrarea mai devreme cu 15-20 de minute, suficient pentru a face o ultimă corectură”. 

Este foarte important să știi câte minute ar trebui să aloci fiecărei cerințe, să nu pierzi vremea inutil, să nu te gândești prea mult la un exercițiu banal, continuă Silviu. „Pe mine simularea m-a învățat să fiu mai ferm în rezolvare și mai sigur pe mine, să merg direct pe subiect”. 

„Dacă aș fi făcut așa ceva la examen, nu știu ce s-ar fi întâmplat”

Modul de redactare a lucrării a fost încă o experiență bifată de Silviu la simularea Bacalaureatului. „Niciodată nu m-am gândit, până la simulare, că scrisul, dar mai ales modul de redactare, ar putea să mă depuncteze. Am realizat acest lucru în timp ce profesorul încerca să-mi scaneze lucrarea”.

Silviu ne-a povestit că la matematică a redactat rezolvarea subiectelor puțin haotic. „Nu am respectat paginația, am depășit niște rânduri, nu am lăsat spațiu suficient pe foaie stânga-dreapta, sus-jos…iar când a scandat lucrarea, profesorul s-a chinuit să încadreze paginile în așa fel încât să încapă tot ce am scris eu acolo. Am avut ceva emoții”.

Însă i-au prins bine, căci până la examenul din vară elevul și-a pus la punct și redactarea, și scrisul. „Scriam ba prea la stânga, ba prea la dreapta, ba peste rânduri. Nu reușeam să respect nicicum paginația. Dacă nu aș fi trecut prin acea simulare, nu aș fi știut aceste amănunte care par, la prima vedere, niște nimicuri, dar la final cântăresc enorm. Nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă la Bacalaureat aș fi scris așa, iar profesorul nu ar fi reușit să-mi scaneze complet lucrarea”. 

Elevii ar putea obține rezultate mai slabe cu cel puțin un punct față de anii trecuți

Silviu crede că boicotul simulării examenului de Bacalaureat va avea consecințe dintre cele mai grave: elevii care vor intra în examen fără să știe la ce să se aștepte vor fi în dezavantaj față de cei care vor fi susținut această testare. „Vor intra în examen cu un handicap, iar acest lucru se va observa cel mai bine în notele pe care le vor primi. Cel mai probabil, vor fi mai mici față de cele de anul trecut”. 

Iar cel mai mare șoc îl vor aveala Limba și literatura română, acolo unde vor obține și cele mai slabe rezultate, ne-a mai spus fostul elev. „La matematică va fi puțin mai simplu pentru că deja vor fi trecut prin experiența primei probe”. 

Silviu este de părere că media generală la Bacalaureat a elevilor care nu vor susține simularea va fi mai mică cu aproape un punct jumătate. „Copiii au nevoie să fie puși în situații dificile, să-și testeze limitele, să fie scoși din zona lor de confort, să fie responsabilizați, au nevoie să experimenteze. Și au nevoie de asta acum, nu în vară, la examen”.

Silviu Anca, dezvoltatorul unei platforme care-ți arată ce șanse ai să intri la liceul dorit

Silviu este student în anul întâi la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București. Recent, tânărul a deschis în localitatea Moara Vlăsiei un centru educațional unde organizează ore de pregătire pentru examenele naționale. „Elevii care vin la noi se pot înscrie la cursuri de matematică și Limba română în vederea pregătirii pentru Evaluare Națională și Bacalaureat. Centrul nostru este deschis tuturor celor care vor să învețe mai mult decât li se oferă la clasă și care vor să facă, cu adevărat, performanță”.

În acest an, tânărul a mers și mai departe: a gândit și a dezvoltat o platformă online care, în funcție de media obținută la Evaluarea Națională, îți spune ce șanse ai să fii admis la liceul dorit. „Este un algoritm cu ajutorul căruia afli, pe baza mediei, ce șanse ai să fii admis acolo unde îți dorești. Nu trebuie decât să-ți faci un cont, să te loghezi pe platformă și să introduci media obținută”.

Algoritmul compară media elevului cu mediile de admitere din anii anteriori, iar apoi estimează, în procente, ce șanse are elevul la liceul sau liceele dorite. „Practic, platforma noastră transformă datele reale în probabilități ușor de înțeles. Comparația se desfășoară la nivel de medie, algoritmul ține cont de dificultatea examenului, dacă media crește sau scade, de migrația elevilor, dacă vin mai mulți sau mai puțini într-un anumit județ, câte locuri sunt disponibile, profile etc”, a mai explicat Slviu modul în care funcționează calculatorul șanselor reale de admitere la liceu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE