Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică profilul profesional al managerului școlar , document care redefinește rolul directorului unităților de învățământ ca lider educațional și manager al organizației școlare. În acest sens, ministerul propune cinci direcții esențiale de competență. „Așa cum arată acest profil, el conturează profesia managerială ca pe una distinctă. (…) Componenta de activitate didactică iese din calcul”, spune expertul în politici educaționale Marian Staș. În opinia sa, până în 2030 funcția de director ar putea deveni una separată de activitatea de predare.
FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
Cinci domenii de competențe pentru directorii de școli
Proiectul publicat de Ministerul Educației structurează rolul managerului școlar în jurul a cinci mari domenii de competență.
Primul dintre acestea este leadershipul educațional și orientarea strategică, care include managementul schimbării, dezvoltarea organizațională, leadershipul incluziv și asumarea unor principii și valori în conducerea școlii.
Al doilea domeniu vizează managementul operațional administrativ-financiar și conformitatea, cu accent pe respectarea cadrului juridic și etic, managementul riscului, utilizarea instrumentelor digitale și comunicarea informațiilor.
Documentul mai include managementul calității și evaluarea internă, care presupune raportare instituțională, responsabilitate publică, managementul incluziunii și utilizarea datelor pentru îmbunătățirea calității educației.
Un alt capitol important este managementul curriculumului și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, care include gestionarea resurselor umane, susținerea proceselor de învățare și asigurarea succesului școlar al elevilor.
Nu în ultimul rând, profilul prevede competențe de comunicare, parteneriate și colaborare în comunitate, precum gestionarea conflictelor, participarea la proiecte internaționale, antreprenoriatul educațional și atragerea de resurse extrabugetare.
Sursa: Ministerul Educației
Marian Staș: „Consacră această poziție ca pe una distinctă”
„Consacră directorul școlar ca pe un profesionist al managementului și leadershipului în primul rând. Ca atare, are relevanță aproape integrală în zona de conducere, de coordonare și în zona curriculară”, comentează expertul în politici educaționale Marian Staș, referitor la cele cinci criterii.
În opinia sa, profilul conturează o funcție care ar trebui să fie concentrată exclusiv pe conducerea organizației școlare, fără alte responsabilități.
,,E un întreg bine definit și care, așa cum arată el acum, conscacră această poziție ca pe o profesie distinctă, fără alte activități de predare. (..) Faptul de a consuma timp, de a intra la clasă și de a preda, cred că e posibil să aibă mai degrabă un impact negativ asupra îndeplinirii competențelor din profil”, explică Marian Staș.
De altfel, specialistul susține ideea ca funcția de director să devină una complet separată de activitatea didactică:
„Pledoaria mea este pentru o activitate distinctă: cinci ani, cât este manager școlar, face leadership și management, nu altceva”.
Câți directori actuali și-ar menține funcția după noile criterii
Întrebat câți dintre directorii actuali crede că îndeplinesc noile criterii, Marian Staș spune că distribuția ar putea urma modelul curbei lui Gauss, unde majoritatea se situează în zona de mijloc.
„Probabil că aproximativ 70% dintre ei îndeplinesc criteriile la nivel mediu, în jur de 15% la nivel bun și foarte bun și aproximativ 15% la nivel mai puțin bun și slab”.
În același timp, specialistul subliniază că în ultimii ani au apărut mai multe programe de formare pentru directori, „atât la nivel de politici educaționale oficiale (adică ale Ministerului Educației), cât și la nivelul unor programe foarte performante și cu o bună reputație, cum e de pildă AVE (Asociația pentru Valori în Educație), un program focalizat pe ceea ce înseamnă pregătirea directorilor ca lideri de organizații, ca manageri strategici”.
Leadershipul educațional, cea mai mare vulnerabilitate
L-am întrebat pe Marian Staș și la care dintre cele cinci criterii crede că directorii stau cel mai bine în momentul de față și la care cel mai slab.
,,Vulnerabilitatea cheie a profilului acesta pentru directorii din România este descriptorul numărul 1, și anume cel legat de leadership și orientare strategică. De ce? Pentru că nu au făcut așa ceva. Într-un sistem centralizat comunist nu ai cum să faci așa ceva, până când nu ai un mecanism – cum e ordinul 4444/2025 al lui Daniel David sau cum a fost mecanismul de școli pilot – care să coboare procesul de elaborare de curriculum la nivelul școlii. (…) Numărul de școli pilot (foarte puține) e un indicator care vorbește de la sine despre lipsa de asumare a viziunii strategice. Dacă ar fi să evaluez prin notă profilul colectiv al oamenilor care conduc școlile la noi, este, să zic așa, de nota 4-5.”
În privința celorlalte competențe directorii stau mai bine, în opinia lui Marian Staș: managementul operațional îl evaluează între 6 și 8, managementul calității între 7 și 8, managementul curriculumului între 7 și 8,50, iar comunicarea și parteneriatele între 7 și 9.
„Leadership înseamnă schimbare de paradigmă, nu a face același lucru cu instrumente mai sofisticate”, subliniază expertul în politici educaționale.
O posibilă schimbare până în 2030
Marian Staș consideră că documentul lansat în consultare publică ar putea deschide drumul spre profesionalizarea completă a funcției de director de școală în următorii ani:
,,Mă aștept ca într-un interval rezonabil, să spunem 2030, ceea ce Ionela Neagoe (directoarea Colegiului Național Gheorghe Lazăr) a cerut și a argumentat solid, și anume profesia distinctă de director de școală, să se materialize”.