Sindicatele din învățământul preuniversitar au anunțat că peste 50% dintre profesori au decis prin semnătură să nu participe la simulările examenelor naționale, într-un demers pe care îl numesc un ultim avertisment. ,,Ministerul Educației și Guvernul României trebuie să înțeleagă: neparticiparea la simulări este doar pasul premergător unui protest de amploare programat la finalul anului școlar, exact în perioada examenelor naționale propriu-zise!”, amenință liderii de sindicat. În acest context, se vor mai ține sau nu simulările? Și cum influențează acest protest elevii? Am analizat situația cu mai mulți profesori, dar și cu un specialist în educație.
Un protest a avut loc și în prima zi a anului școlar FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
Ce anunță sindicatele
,,Simulările la examenele naționale vor fi serios pertubate” – este titlul postării în care cele două mari sindicate din preuniversitar – FSLI și Spiru Haret – anunță că o parte dintre profesori nu vor participa la simulările programate săptămâna viitoare, între 16 și 18 martie.
,,Peste 73.000 de angajați (peste 50% din profesorii membri de sindicat) au decis prin semnătură să NU participe la simulările examenelor naționale. Peste 40.000 de colegi (aprox. 28%) au optat direct pentru grevă în această perioadă! (…)
Ministerul Educației și Guvernul României trebuie să înțeleagă: neparticiparea la simulări este doar pasul premergător unui protest de amploare programat la finalul anului școlar, exact în perioada examenelor naționale propriu-zise!”, susțin Simion Hăncescu și Marius Nistor, liderii celor două sindicate.
Profesor care protestează: ,,Boicotul nu este îndreptat împotriva elevilor”
Marian Ursu, profesor de Limba și Literatura Română cu peste 20 de ani de vechime se numără printre cei care au decis să nu participe la simulări. Și vede protestul ca pe o formă de dialog între dascăli și autorități.
,,În momentul de față, orele suplimentare sunt plătite foarte prost, iar în același timp se discută despre mărirea normei de lucru și despre alte măsuri care pun o presiune tot mai mare pe profesori. În aceste condiții, nemulțumirea din sistem este reală. Simulările sunt folosite ca formă de protest pentru a atrage atenția asupra acestor probleme. Profesorii nu protestează împotriva evaluării elevilor, ci încearcă să transmită că sistemul de educație nu poate funcționa corect dacă profesorii sunt supraîncărcați și insuficient remunerați”, spune acesta.
La școala unde predă – Colegiul Național ,,Neagoe Basarab” din Oltenița, județul Călărași – alți 31 de profesori au votat să nu participe la simulări, în timp ce doar nouă au votat opusul. Din solidaritate cu colegii, s-ar putea însă ca nici ei să nu participe.
,,Boicotul nu este îndreptat împotriva simulărilor și nici împotriva elevilor. Profesorii nu contestă utilitatea simulărilor în pregătirea pentru examene. În realitate, acesta este un gest de protest față de măsurile de austeritate care îi afectează direct pe profesori”, argumentează profesorul.
Profesor care nu boicotează: ,,Copiii nu au nicio vină”
Tot în județul Călărași, profesorii de la Școala Gimnazială din Curcani au decis să nu boicoteze simulările. Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română spune:
,,Deși inițial am semnat pentru a boicota săptămâna viitoare, m-am gândit că până la urmă copiii nu au nicio vină pentru ce li se întâmplă adulților și că e normal ca ei să dea aceste simulări. Mai ales că e un avantaj pentru ei, în felul acesta își dau seama de ce lacune mai au și se pot redresa, mai pot învăța. (…) Noi vom susține simularea. Deja s-a format echipa de săptămâna viitoare care va participa. Toți suntem nemulțumiți, vă dați seama, dar pe de altă parte am conștientizat că nu copiii sunt vinovați și nu asta e neapărat o soluție pentru a ne face auziți ”.
La fel ca majoritatea cadrelor didactice, este nemulțumită de măsurile luate de Guvern în ultima perioada, dar spune că nu elevii ar trebui să plătească nota de plată.
,,Referitor la tăieri, la mine se simte. Norma de hrană nu mai este aceeași pentru că depășesc un anumit buget. Și venitul meu s-a diminuat de anul trecut, cu aproape 1.000 de lei. Și atunci cu siguranță că mă afectează și mi-aș dori să putem rezolva cumva situația asta, dar nu afectând copiii sau părinții. Care până la urmă nu au nicio vină că eu mi-am ales meseria asta sau pentru ce se întâmplă.”
Totodată, spune că și în alte școli profesori care au semnat în favoarea formei de protest, s-ar putea de fapt să participe la simulări: ,,Sunt școli care s-au întors cumva, deși la liderul de sindicat au semnat pe tabelul acela că și-ar dori să boicoteze”.
Directoarea Colegiul Național I. L. Caragiale: ,,Îi înțeleg pe deplin pe profesori”
Și în București, la Colegiul Național I. L. Caragiale, simulările vor avea loc. „Fără să se fi făcut vreo presiune (nu am făcut presiune în viața vieților mele) se vor desfășura simulările. Sunt 41 de asistenți care s-au înscris și 29 de evaluatori. Unii dintre evaluatori sunt și asistenți. Asta a fost alegerea lor, nu le-a impus-o nimeni”, spune Andreia Bodea, directorul unității de învățământ.
Aceasta precizează însă că îi înțelege pe colegii de breaslă care au decis să nu participe.
,,Simulările, așa cum au fost ele gândite, sunt importante pentru că văd copiii ce înseamnă gestionarea timpului, cum se desfășoară lucrurile, care este procedura. Este ca o repetiție generală. (…) Sunt importante, dar nu ar trebui acum să avem această idee catastrofică cum că dacă nu se vor da simulările sau vor fi școli unde simulările nu vor avea loc o să se întâmple o nenorocire. Nenorocirea este că s-a ajuns în punctul în care ne punem problema și sunt profesori care refuză (și îi înțeleg pe deplin) să participe la aceste simulări”.
Andreia Bodea nu crede însă în eficiența măsurii de protest: „Acum pare că este târziu pentru orice formă de protest. Nu că nu aș fi de acord. (…) Grav a fost că greva din învățământ de acum doi ani s-a oprit într-un punct în care s-a obținut ceva, dar nici pe departe ceea ce s-a cerut. Și nu a fost vorba numai de bani, că s-a discutat foarte mult că profesorii au cerut numai bani. Nu este adevărat.
Nu văd în acest moment și în această situație economică – în care se află nu numai România, ci aproape toată planeta – ce formă de protest ar putea să clintească niște hotărâri care s-au luat deja. Așa se întâmplă în momentul în care cedezi pe parcurs și cedezi 30 de ani, te aștepți în anul de grație 2026 să se facă toate reparațiile. Exclus așa ceva!”, arată aceasta.
În ceea ce privește greva generală în timpul examenelor naționale, cealaltă măsură de protest cu care sindicatele amenință, Andreia Bodea spune că e de părere că se va găsi resursa umană, chiar dacă mai dificil poate.
Impactul grevei generale asupra elevilor
Profesoara Vali Neagu vorbește despre impactul pe care greva în timpul examenelor l-ar putea avea asupra elevilor:
,,Este clar că una dintre părți va avea de suferit, dacă se ia decizia asta vizavi de examenele naționale. Și până la urmă nu cred neapărat că asta este o soluție. Suntem o echipă și depindem unii de alții, dar copiii sau părinții nu au nicio vină pentru ce ni se întâmplă.
Nici nouă, nici lor nu ne-ar conveni să nu mai dea Evaluarea Națională sau Bacalaureatul. E un moment important din viața lor și cred că ar trebui să rezolvăm și astfel situația, iar cei din ministere să înțeleagă lucrul acesta și să negociem corect și cinstit, fără să fie implicați copiii.
Am o nepoțică care acum e clasa a IX-a și mă pun în situația în care anul trecut s-ar fi întâmplat lucrul ăsta și nu ar fi dat Evaluarea Națională. Sau nu ar fi dat-o la timp. Deja emoțiile sunt foarte mari pentru ei, stresul, admiterea la liceu. Și să mai venim și noi cu o grevă pentru ei nu ar fi ok”, explică dascălul.
Specialist în Educație: „Elevii ajung în mijlocul unui conflict care nu le aparține”
Tot despre impactul asupra elevilor vorbește și specialista în educație Gabi Bartic. Aceasta precizează că boicotarea simulărilor nu ar ridica neapărat probleme din punct de vedere al pregătirii pentru examenele din vară, dar că ridică probleme etice:
„În orice domeniu există dreptul legitim de a protesta și de a negocia. Educația nu face excepție. Dar există și o responsabilitate morală specială atunci când lucrezi cu copiii. Momentele de evaluare majoră – examenele naționale – sunt probabil cele mai tensionate din viața școlară a unui elev. Din acest motiv, folosirea acestor momente ca instrument de presiune în negocierile dintre adulți ridică în opinia mea o problemă etică serioasă. Elevii ajung, fără voia lor, în mijlocul unui conflict care nu le aparține”.
Referitor la prima metodă de protest anunță, boicotarea simulărilor, Gabi Bartic spune că impactul pedagogic real asupra elevilor nu este atât de mare pe cât pare la prima vedere. „Simulările sunt utile mai ales pentru a familiariza elevii cu formatul testului, cu ritmul de lucru și cu tipul de evaluare. Ele reduc anxietatea asociată examenului, pentru că elevii știu la ce să se aștepte. În același timp, trebuie spus foarte clar: simulările nu sunt examenul în sine. Absența lor nu determină automat rezultate mai slabe la examen, mai ales pentru elevii care au deja experiență cu tipul de test asociat examenelor. Și majoritatea au.
Problema reală nu este una pedagogică, ci una de semnal public. Când un conflict între adulți ajunge să se manifeste în jurul momentelor-cheie din parcursul elevilor, mesajul transmis este că școala devine un teren de confruntare. Iar elevii nu ar trebui să fie niciodată puși în această poziție”, arată Bartic.
În locul boicotului, recomandă forme alternative de protest:
,,Există multe forme legitime de protest care nu implică momentele critice din viața elevilor. Protestele publice, grevele administrative, refuzul unor activități birocratice sau acțiunile colective de presiune asupra decidenților sunt forme prin care profesia didactică își poate face vocea auzită.”
Iar dialogul între cadrele didactice (fie că aleg să protesteze sau nu) și autorități e un punct esențial în momentul actual.