Lipsa dialogului dintre autorităţi şi angajaţii din sistemul de educaţie rămâne una dintre problemele majore ale domeniului, a declarat Cornelia Popa-Stavri, preşedinte FSLI Sector 4, care a criticat, în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, de la Prima News, modul în care au fost adoptate unele măsuri cu impact direct asupra profesorilor.
Aceasta a dat ca exemplu măsurile de austeritate adoptate anul trecut şi modul în care a fost impusă Legea 141, fără consultarea celor din sistem. „Modul în care a fost impusă Legea 141, fără comunicare şi fără consultare prealabilă, ne-a tăiat aripile”, a declarat Popa-Stavri.
Potrivit acesteia, problema nu este doar conţinutul unor măsuri, ci şi absenţa dialogului real cu profesorii şi cu organizaţiile care îi reprezintă. „Nu putem vorbi despre educaţie fără să ţinem cont de resursele umane. Fără profesori, nu există sistem de educaţie”, a subliniat liderul sindical.
Cornelia Popa-Stavri a arătat că starea de bine a cadrelor didactice este esenţială pentru calitatea educaţiei şi depinde în mare măsură de siguranţa locului de muncă şi de predictibilitate.
„Starea de bine este generată în primul rând de siguranţa la locul de muncă, de o viziune clară asupra dezvoltării educaţiei şi de predictibilitate”, a spus ea, adăugând că lipsa unei strategii clare pentru sistem creează incertitudine în rândul profesorilor.
În cadrul discuţiei, liderul sindical a vorbit şi despre rolul femeilor în educaţie, subliniind că acestea reprezintă aproximativ 75% dintre angajaţii sistemului.
„Este foarte important să înţelegem rolul femeii la nivelul întregii societăţi, prin contribuţia pe care o aduce la transmiterea valorilor”, a declarat Popa-Stavri.
Cu toate acestea, majoritatea numerică a femeilor nu se reflectă în aceeaşi proporţie în poziţiile de decizie din sistemul educaţional. Strategiile europene recomandă ca aproximativ 40% dintre funcţiile de conducere să fie ocupate de femei, însă acest prag nu este atins în instituţiile centrale.
„Regăsim femei în funcţiile de director, ceea ce este firesc dacă 75% dintre angajaţi sunt femei, dar în zonele de decizie – inspectorate şcolare sau Ministerul Educaţiei – nu regăsim acest procent de 40%”, a explicat Popa-Stavri.
Ea a mai spus că politicile publice ar trebui să sprijine un echilibru real între viaţa profesională şi cea personală, inclusiv prin reglementarea clară a fişelor de post şi prin programe flexibile de lucru aplicate în practică.
