Norma de predare, redusă cu două ore pentru dascălii cu vechime

10 martie 2026

Măsura nu afectează salariul, însă vine cu o condiție: profesorii trebuie să desfășoare activități educaționale complementare în locul orelor reduse. Potrivit inițiatorilor, în acest fel experiența dascălilor va fi utilizată mai eficient, în activități care contribuie la creșterea performanței școlare și la sprijinirea elevilor aflați în dificultate.

Propunerea legislativă depusă, luni, la Senat, este semnată de 23 de parlamentari PSD și vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Potrivit autorilor proiectului, inițiativa urmărește valorificarea expertizei profesorilor cu vechime mare în sistem și implicarea lor mai activă în activitățile complementare.

Reducere de ore, dar nu și de muncă

Concret, inițiativa modifică articolul 207 alineatul (3) din Legea Educației introduce posibilitatea reducerii normei didactice de predare-învățare-evaluare cu până la 2 ore/săptămână pentru anumite cadre didactice „fără afectarea drepturilor salariale”. Este vorba despre „cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I”, precum și despre „cadrele didactice care au dovedit performanță educațională” – criteriile urmând să fie stabilite printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului Educației.

Pe de altă parte însă, acești profesori vor avea „obligația de a presta 2 ore suplimentare de activități complementare normei didactice de predare”. Acestea vor face parte din norma totală de muncă. 

De asemenea, diminuarea normei nu va fi automată. Ea trebuie aprobată în consiliul de administrație al școlii, va fi revizuită anual și va fi anexată la contractul individual de muncă al profesorului, potrivit proiectului de lege.   

Parlamentarii PSD subliniază că modificarea legislativă nu introduce privilegii nejustificate pentru acești profesori. Măsura „nu diminuează obligațiile profesionale ale celor care beneficiază de reducerea normei de predare”, iar timpul total de lucru al profesorilor rămâne de 40 de ore pe săptămână, conform legislației actuale, precizează ei în expunerea de motive. 

 

Activități pentru sprijinul elevilor

Inițiatorii susțin că ideea proiectului nu este reducerea efectivă a muncii profesorilor, ci redistribuirea acesteia astfel încât experiența dascălilor să fie utilizată mai eficient, nu doar la clasă, ci și în activități care contribuie la creșterea performanței școlare și la sprijinirea elevilor aflați în dificultate.

 

Astfel, profesorii cu experiență ar putea fi implicați în:

  • pregătirea elevilor pentru olimpiade și concursuri școlare;

  • programe de pregătire pentru examenele naționale;

  • activități de sprijin și recuperare pentru elevii cu dificultăți de învățare;

  • colaborare profesională și mentorat pentru alți profesori.

Autorii proiectului consideră că astfel de activități vor avea un impact direct asupra performanței școlare.

„Profesorii care au dobândit gradul didactic I și au acumulat o experiență de peste 25 de ani în activitatea didactică reprezintă un capital profesional important pentru școala românească”, iar recunoașterea rolului și expertizei acestora „este în concordanță cu principiul valorizării performanței profesionale”, se mai arată în expunerea de motive. 

Inspirat din mediul universitar

Inițiatorii fac trimitere și la modul în care sunt organizate activitățile în învățământul universitar. În universități, există diferențieri ale normei didactice în funcție de experiență și de titlul academic, profesorii având atribuții diferite în predare și cercetare, argumentează aceștia, menționând că o abordare similară ar putea fi aplicată, într-o anumită măsură, și în învățământul preuniversitar.

„În mod similar, prezenta propunere legislativă introduce o distribuire diferențiată și justificată a activităților care compun norma didactică”, se arată în documentul explicativ. 

În privința impactului bugetar, parlamentarii PSD spun măsura ar putea fi implementată folosind resursele deja alocate sistemului de învățământ. Practic, proiectul „nu instituie noi categorii de drepturi salariale”, ci presupune doar reorganizarea activităților din cadrul normei didactice existente, potrivit expunerii de motive. 

Redistribuirea activităților profesorilor cu experiență ar putea aduce mai multe beneficii pe termen mediu și lung: „Intervențiile educaționale realizate în acest mod pot contribui la îmbunătățirea performanței școlare, la reducerea dificultăților de învățare și la diminuarea riscului de abandon școlar”.

Trebuie precizat că, începând din toamna anului trecut, norma de predare a profesorilor a crescut, în medie, cu două ore. Modificarea a făcut parte din Legea nr. 141/2025, denumită „Legea Bolojan”, care a adus schimbări și completări Legii învățământului preuniversitar (L. nr. 198/2023). Conform Legii Bolojan, creșterea normei didactice cu două ore este prevăzută începând cu anul scolar 2025-2026 și până la începutul anului școlar 2029-2030. 

Aproape 370 de profesori au demisionat, doar în perioada septembrie-decembrie 2025, potrivit unui răspuns dat de Ministerul Educației, luna trecută, în urma unei interpelări în Parlament. Întrebarea primită de instituție a vizat numărul de cadre didactice care au acceptat diminuarea normei didactice de predare şi, implicit, scăderea salariului și a vechimii aferente, precum și numărul de cadre didactice care au demisionat, în anul şcolar 2025–2026, ca urmare a Legii Bolojan.



Source link

Certificări
Datele cu caracter personal sunt protejate și în siguranță.
ISO/IEC 27001:2018
Sistem de management al securității informației
ISO/IEC 27701:2021
Sistem de management al confidențialității informațiilor
Contact
Ne puteți contacta oricând pentru detalii.
Rețele sociale
Ne puteți găsi și pe rețelele sociale.
Certificări
Datele cu caracter personal sunt protejate și în siguranță.
ISO/IEC 27001:2018
Sistem de management al securității informației
ISO/IEC 27701:2021
Sistem de management al confidențialității informațiilor
Contact
Ne puteți contacta oricând pentru detalii.
Rețele sociale
Ne puteți găsi și pe rețelele sociale.