Adio, temutelor inspecții! Cum schimbă tehnologia cultura evaluării în școlile din România

O platformă online care poate „radiografia” școala pentru a oferi echipei de conducere un diagnostic bazat pe cifre a fost lansată recent, 200 de școli având posibilitatea să o utilizeze gratuit într-un program pilot.

EduMetriX este o platformă online creată și lansată recent de Asociația Valori în Educație, care ajută directorii să vadă cum merge școala și ce poate fi îmbunătățit. Funcționează colectând părerile elevilor, părinților și profesorilor, pe care le transformă într-un raport clar și ușor de înțeles. Primele 200 de școli se pot înscrie gratuit pentru a folosi platforma, într-un program-pilot care se derulează până în martie 2027.

Marian Anghel – Technical Product Owner (TPO) EduMetriX și Simona Pavelescu – director executiv al Asociației Valori în Educație au vorbit pentru „Adevărul” despre cum funcționează acest instrument care a început să fie folosit în școli.

„Transformarea reală începe când directorul și cancelaria folosesc aceste date”

Marian Anghel este și director de școală, conducând Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, astfel că a explicat pe de o parte ce nevoi resimte echipa de management dintr-o unitate de învățământ și pe de alta cum răspunde acestora instrumentul pe care directorii îl pot acum folosi. „Diagnosticul” este generat imediat după încărcarea datelor, însă simpla existență a rapoartelor, neurmată de decizii, nu poate schimba lucrurile, atrage atenția directorul de școală.

Adevărul – Care a fost problema concretă care v-a făcut să spuneți: „avem nevoie de EduMetrix”? 

Marian Anghel – Punctul de plecare a fost nevoia de a ieși din zona de păreri subiective și de a avea o oglindă reală a școlii. Directorii, dar și profesorii, au nevoie de un cadru clar și coerent ca să vadă aceeași realitate, pe bază de date, nu pe impresii. De ce au nevoie de EduMetriX? pentru că este un instrument care oferă o radiografie 360° asupra școlii, cu rapoarte clare pe care să își bazeze deciziile, fără hârtii în plus și, foarte important, fără teama de a fi judecați sau ierarhizați.

Ce date introduce efectiv o școală în platformă? Cu ce frecvență se întâmplă? Cine le completează – doar directorul sau o echipă? 

Procesul este extrem de bine structurat și digitalizat, tocmai pentru a nu împovăra școala. Inițierea o face directorul – cu câțiva pași simpli în tabloul de bord (Dashboard) și importul datelor de bază. De acolo, platforma preia greul. Colectăm date printr-un set de 11 instrumente care acoperă șase sisteme vitale ale școlii. Nu le completează doar o persoană, EduMetriX este un efort de comunitate. Avem fișe de observare a lecțiilor completate de profesori evaluatori, chestionare digitale extrem de ușor de completat de pe telefon pentru elevi, părinți și profesori, dar și ghiduri pentru focus grupuri. Partea extraordinară a platformei este că adună toate aceste perspective diferite și le aliniază (triangulare), arătându-ne unde viziunea profesorilor se suprapune – sau din contră, diferă – de cea a elevilor sau a părinților, unde semnalele apar statistic mai des sau din contră, unde sunt superputerile școlii văzute ca atare de mai multe tipuri de respondenți.

Cât timp estimați că îi ia unei școli să înceapă să vadă rezultate reale după utilizarea platformei?

Primele rezultate apar imediat după ce închei runda de colectare, platforma generează o radiografie completă. Școala constată vizual, prin grafice clare, zonele de putere și ariile de creștere. Transformarea reală începe când directorul și cancelaria folosesc aceste date și trec la un plan de acțiune: când știi exact ce să schimbi, nu mai irosești energie. Apoi, schimbările în starea de bine și în învățare se văd progresiv, pe măsură ce aplici măsurile.

„În școli, nu suntem mereu obișnuiți să ne uităm obiectiv la noi înșine”

Există decizii concrete pe care le-ați luat la Balș exclusiv pe baza datelor din EduMetriX/a unor date similare?

Cu mulți ani în urmă am trecut printr-un proces de audit extern care a fost o revelație. În școli, nu suntem mereu obișnuiți să ne uităm obiectiv la noi înșine. Acel proces ne-a arătat negru pe alb că relațiile din triunghiul elev-părinte-profesor nu erau la nivelul de încredere pe care ni-l doream. Am înțeles atunci că starea de bine și calitatea acestor relații sunt fundația pe care se construiește învățarea academică și am schimbat complet modul de abordare. Astăzi, EduMetriX face exact acest lucru pentru orice școală, dar mult mai rapid și mai prietenos. Rapoartele platformei îți dau legitimitatea să spui: „Aici avem o problemă dovedită, haideți să luăm o inițiativă sau să scriem un proiect de finanțare pentru a o rezolva”.

Credeți că directorii români sunt pregătiți să conducă școli pe bază de date sau există încă rezistență culturală față de acest tip de management? 

Există o rezistență naturală și e de înțeles: la noi, «evaluarea» a fost mult timp asociată cu inspecția, controlul și sancțiunea. EduMetriX propune o evaluare cu sens – pentru îmbunătățire, nu pentru clasamente. Școlile sunt ecosisteme umane: nu totul se măsoară la milimetru, dar foarte multe procese pot fi analizate. Când directorii văd că datele rămân în școală și sunt folosite ca sprijin pentru decizii, nu pentru a pedepsi, rezistența scade și se poate transforma în încredere și acțiune.

Ce lucru despre propria școală a fost greu de acceptat când ați văzut prima dată rezultatele? 

Cred că cel mai greu este să fii confruntat cu un anumit grad de autoritarism în predare, despre care bănuiam că există, dar despre care se vorbea puțin. O altă realitate a fost să descoperim prin datele obiective de la clasă acele «zone gri» – elevii retrași, care pot petrece ore întregi la școală fără să interacționeze real cu nimeni, fără să fie văzuți sau ascultați. Acesta este marele merit al instrumentelor platformei: scoate la suprafață comportamentele care au devenit o obișnuință, obligându-ne să recalibrăm modul în care facem educație.

Datele din EduMetrix pot fi accesate de părinți sau comunitate? Ar trebui să existe transparență publică?

Controlul asupra datelor aparține exclusiv școlii. Platforma asigură un nivel înalt de confidențialitate. Decizia de a publica rezultatele aparține directorului și echipei de management. Totuși, eu cred cu tărie că platforma ne ajută enorm să comunicăm asumat. Putem extrage din rapoarte concluzii clare pe care să le prezentăm comunității: „Iată unde suntem buni, iată unde trebuie să creștem. Avem nevoie de parteneriatul vostru, al părinților, pentru a reuși”. Transparența vulnerabilă, bazată pe date, naște încredere.

Platforma scoate la iveală probleme pe care sistemul educațional preferă să nu le vadă? Care ar fi acestea?

Sistemul tinde să măsoare mai ales performanța vizibilă: note, medii, procente la examene. Dar acestea sunt doar vârful aisbergului. EduMetriX merge sub suprafață și se uită la lucruri care nu se văd în note, dar decid dacă un copil poate învăța: siguranța fizică și emoțională, starea de bine, calitatea relațiilor, leadership-ul din școală. Platforma sintetizează rapid răspunsurile elevilor, părinților și profesorilor și îți arată tipare: înainte de excelență academică, trebuie să existe siguranță, sprijin și respect.

„Cele mai reticente școli sunt, paradoxal, cele care nu simt încă presiunea schimbării”

Directorul executiv al Asociației Valori în Educație, Simona Pavelescu, a explicat pe de altă parte că EduMetriX nu-și propune să înlocuiască evaluările sau raportările oficiale și nici nu se fac, pe baza datelor obținute, ierarhii, platforma fiind menită să ajute școlile să măsoare progresul real și să acționeze.

Adevărul – Descrieți, vă rog, în câteva cuvinte ce este EduMetriX și mai ales ce nu este acest instrument. Cu ce scop a fost creat?

Simona Pavelescu – EduMetriX este o platformă digitală de evaluare instituțională 360° a școlii și a comunității din jurul acesteia. Ea oferă o radiografie structurată a modului în care funcționează o unitate de învățământ, analizând șase sisteme esențiale, de la procesul de învățare și starea de bine, până la leadership, management și resurse. Datele sunt colectate prin 11 instrumente dedicate, iar la final platforma generează, cu ajutorul AI, un raport integrat care corelează și agregă informațiile, astfel încât conducerea școlii să poată identifica riscuri, puncte forte și arii de îmbunătățire.

A fost creată pentru a oferi directorilor și profesorilor un cadru coerent de analiză internă, util în fundamentarea planurilor de dezvoltare, a proiectelor manageriale, a rapoartelor anuale și a aplicațiilor pentru finanțări. Platforma răspunde nevoii de a lua decizii pe baza unor date sistematizate, nu exclusiv pe percepții sau pe indicatori fragmentați.

Ce nu este? EduMetriX nu este un instrument de control extern, nu este un mecanism de clasificare publică a școlilor și nu înlocuiește evaluările sau raportările oficiale. Rolul ei este de a sprijini managementul intern al școlii printr-un proces de autoevaluare structurată și orientată spre dezvoltare. În concluzie, EduMetriX este un instrument de inteligență educațională care transformă datele în decizii. Nu este un mecanism de control sau un clasament, ci un sistem care ajută școlile să măsoare progresul real și să acționeze strategic.

Care este numărul exact de școli înscrise în prezent în EduMetriX și câte dintre ele folosesc efectiv platforma, nu doar s-au înregistrat formal?

În prezent, am început etapa de înscrieri, iar platforma este în faza de pilotare până în martie 2027.

Există diferențe între mediul urban și mediul rural în adoptarea platformei?

Există diferențe de ritm între urban și rural, în principal din cauza infrastructurii și a resurselor. Însă factorul decisiv nu este geografia, ci leadership-ul. Acolo unde există viziune și deschidere, adopția se produce indiferent de mediu.

Ce tip de școli aderă mai ușor: cele performante (definite astfel pe baza indicatorilor „clasici”, precum rata de promovare, renumele etc.) sau cele aflate în dificultate?

Nu nivelul de performanță determină aderența, ci maturitatea leadership-ului. Școlile foarte bune vin pentru optimizare, cele aflate în dificultate vin pentru transformare. Cele mai reticente sunt, paradoxal, cele care nu simt încă presiunea schimbării.

Platforma ar putea deveni un instrument utilizat la nivel național de Ministerul Educației? Există discuții în acest sens?

EduMetrix este gândită ca un instrument complementar celor deja utilizate în sistem. Platforma poate fi folosită în paralel cu aplicațiile dezvoltate la nivel instituțional, iar datele generate prin EduMetriX vin să completeze informațiile existente, printr-o analiză integrată a proceselor interne din școală și a percepțiilor comunității școlare. Platforma nu dublează raportările oficiale, ci adaugă o dimensiune de evaluare 360°, care poate sprijini deciziile manageriale la nivel de unitate de învățământ.

Cum evitați riscul ca datele colectate să devină doar un exercițiu birocratic și nu un instrument real de schimbare?

Este o întrebare relevantă. Orice platformă de colectare date riscă să devină un alt instrument de raportare dacă nu este folosită într-un proces decizional. Pentru a evita acest risc, platforma a fost construită bazându-se pe următoarele principii:

– focalizare pe un număr limitat de indicatori critici – am evitat supraîncărcarea cu zeci de metrici decorativi. Selectăm indicatori care au corelație demonstrată cu progresul elevilor – leadership instrucțional, progres academic, echitate, climat școlar. Mai puține date, dar relevante;

– integrare în ciclul de management al școlii – datele sunt utile doar dacă intră în ședințele de management, în planurile de dezvoltare instituțională și în evaluarea periodică a progresului. Platforma este gândită să susțină aceste momente-cheie, nu să funcționeze paralel cu ele;

– comparabilitate și progres, nu doar fotografie statică – cea mai mare capcană birocratică este fotografia de moment. Noi urmărim evoluția în timp. Accentul este pe progres, nu pe etichetă;

– cultură, nu doar tehnologie – tehnologia este 20% din ecuație. Restul este leadership și cultură organizațională. De aceea, lucrăm cu echipele de conducere pentru a interpreta datele corect și a evita atitudinea defensivă sau formalismul.

Pentru mine, testul real este simplu: dacă peste un an nu putem indica decizii concrete care au fost influențate de date – alocări de resurse, intervenții țintite, ajustări curriculare – atunci înseamnă că am eșuat.

Ce procent din elevii României este acoperit cu date actualizate?

În prezent, EduMetriX operează într-o fază pilot, în care susținem 200 de școli, oferind o imagine profundă asupra școlilor care se angajează în proces. Scopul nostru este de a extinde treptat această acoperire, astfel încât pe termen mediu să avem o reprezentare semnificativă și comparabilă la nivel național.

„Ignorarea problemelor costă mai mult decât confruntarea lor”

Datele din EduMetriX pot fi accesate de părinți sau comunitate? Ar trebui să existe transparență publică?

Rapoartele generate de platformă sunt instrumente de lucru pentru echipa de management a școlii. Directorul este cel care decide modul în care utilizează și comunică aceste rezultate. Platforma permite directorilor să transmită rapoartele generate către părinți sau către alți membri ai comunității, în măsura în care consideră că acest demers sprijină transparența și dialogul la nivelul școlii.

Platforma scoate la iveală probleme pe care sistemul educațional preferă să nu le vadă? Care ar fi acestea?

Din perspectiva mea, sunt câteva realități sistemice pe care datele le aduc la suprafață:

– diferențele reale dintre școli – nu doar în rezultate, ci la nivel de procese. Nu vorbim doar despre diferențe între urban și rural, ci despre diferențe majore de practică pedagogică, cultură organizațională, leadership și utilizare a resurselor. Două școli cu finanțare similară pot genera experiențe educaționale radical diferite. Fără date comparabile, aceste decalaje rămân invizibile;

– discrepanța dintre performanța formală și competențele reale – notele nu reflectă întotdeauna nivelul de competențe. Există școli cu medii mari și progres scăzut și școli cu medii moderate, dar cu progres accelerat. Fără analiză longitudinală și indicatori de progres, confundăm performanța cu inflația evaluării;

– lipsa culturii deciziei bazate pe dovezi – în multe unități școlare, deciziile se iau intuitiv sau reactiv. Platforma arată unde există date, dar nu există încă reflexul de a le folosi strategic pentru planificare, intervenții țintite și management al performanței;

– diferența dintre conformare și impact – sistemul este foarte bun la a produce documente și raportări. Mult mai puțin eficient la a măsura impactul real asupra învățării. EduMetriX mută conversația de la „am bifat” la „ce s-a schimbat concret pentru elev”.

Pe termen lung, eu cred cu tărie că transparența nu slăbește sistemul. Îl maturizează. Iar într-un context în care România are nevoie urgentă de capital uman competitiv, ignorarea problemelor costă mai mult decât confruntarea lor.