Aproximativ 500 de sindicaliști și cadre didactice au protestat, de la ora 12:00, în fața Administrației Prezidențiale, împotriva măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, „care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”. La manifestație au fost prezenți și studenți, în sprijinul cadrelor didactice.
Motivul pentru care sindicaliștii și profesorii au protestat la Palatul Cotroceni și nu în fața Guvernului este pentru că, în septembrie 2025, după o întâlnire cu reprezentanții profesorilor, președintele Nicușor Dan a promis că va organiza o nouă discuție „în cel mult două luni” pentru a analiza efectele măsurilor de austeritate”. Însă această discuție nu a mai avut loc.
De aceea, „a sosit momentul să-i readucem aminte președintelui că are totuși o obligație și un angajament asumat față de federațiile sindicale din învățământul românesc”, a explicat pentru HotNews liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” Marius Nistor.
Protestul reprezentaților din educație a ajuns la final, după o oră și jumătate.
„Ne-am dori ca bugetul educației să fie suficient”
Prezent la protest este și Valeriu Partene, profesor de istorie la Brăila. Profesorul, care are 65 de ani, este și președintele Sindicatului Învățământului Brăilean. El a spus reporterului HotNews prezent la protest că „este momentul în care se discută bugetul țării și ne-am dori ca bugetul educației să fie suficient”.
„Mă apropii de sfârșit de carieră și de aceea am venit și astăzi, să dăm ștafeta celor tineri să ducă mai departe această meserie, căci educația chiar are nevoie de susținere. Am venit să-i aducem aminte lui Nicușor Dan că, în urma mitingului din septembrie, când peste 30.000 de oameni, au făcut un lanț uman. Atunci, ne-a dat un termen de două luni să îi ducem problemele cu care se confruntă învățământul ca să găsească soluții. Alea două luni s-au dublat, au trecut mai mult de patru.
În învățământ sunt probleme deosebite și momentul acesta ales este momentul în care se discută bugetul țării și ne-am dori ca bugetul educației să fie suficient. Cred că ar trebui dată mult mai multă atenție educației. Nu există persoană să fie interesată de educație, întreaga societate este interesată de soarta educației. Durerea cea mai mare este majorarea normei didactice, ca acoperire calificată a muncii”, ne-a spus profesorul Partene.
De ce protestează tinerii?
Tăierea burselor și a transportului gratuit sunt unele din măsurile pentru care studenții protestează, ne spune o tânără prezentă la această oră în fața Palatului Cotroceni.
„Suntem nemulțumiți de scăderea bugetului pentru burse, dar și de faptul că studenții de la taxă nu pot primi deloc burse, deși au rezultate foarte bune. Nici studenții basarabeni nu mai beneficiază de aceleași beneficii ca înainte. Nici ei nu mai pot beneficia de burse de câțiva ani, iar traiul este destul de greu”, a declarat Cătălina, o studentă în primul an la Litere de la Facultate de Vest din Timișoara.
„În altă ordine de idei, nu doar taierea burselor ne afectează, ci și transporturile, nu mai primit transport gratuit în tara, deci plecam mai rar acasă. Din cauza asta nici nu mai putem lua de acasă alimente, pachet, ca nu ne putem susține pe cont propriu. Sau dacă nu avem un job pe langa facultate. Chiar este greu. Avem nevoie de burse pentru a putea supraviețui, pentru a ne putea descurca cât de cât. Toate astea pentru a putea studia in condiții decente și pentru a lucra în viitor în România, altfel cum să facem din țara asta un loc mai bun? Eu stau in camin, va spun ca sunt niste conditii… nu complet favorabile, atât spun”, mai spune tânara.
Studenții au venit cu un banner mare pe care scrie „Vă e frică de un popor educat?”. Aceștia cer demisia premierului Ilie Bolojan.
La protest participă si Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Studenții protestează față de tăierea burselor și au venit cu mesaje precum: „Pentru tine e un număr, pentru mine e chiria”, „Fără burse egalitatea de șanse rămâne un slogan”, „Statul educă doar dacă nu costă” și „Tăiați risipa, nu educația”.
La protestul care se desfășoară în fața Palatului Cotroceni participă sute de reprezentanți din învățământul preuniversitar, cât și din universitar. Aceștia sunt delimitați de garduri instalate de către jandarmi pe trotuarul de pe Bulevardul Geniului.
Participanții au venit cu vuvuzele și pancarte, pe care sunt scrise mesaje precum: „Nu mai penalizați meritul pentru a acoperi impostura”, „Performanța se susține, nu se sancționează”, „Minister fără ministru, Educație fără buget. Domnule președinte, ce mai faceți?”.
Ce schimbări invocă profesorii în protest
Protestul de miercuri are loc în contextul aplicării Legii 141/2025, care a adus mai multe modificări în învățământul preuniversitar, contestate de sindicate încă de anul trecut.
Printre cele mai importante schimbări se numără:
- Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, măsură anunțată de autorități ca fiind temporară. Ministerul Educației a susținut că astfel elevii vor avea mai multă interacțiune cu profesori titulari, în paralel cu reducerea sarcinilor birocratice și extinderea orelor remediale;
- Comasarea a 507 unități de învățământ, care au devenit structuri arondate altor școli, în urma reorganizării rețelei școlare la nivel național;
- Modificarea limitelor de elevi pe clasă, autoritățile susținând că reorganizările vizează în special clasele foarte mici, cu un număr redus de elevi;
- Schimbări în sistemul de burse pentru elevi. În anul școlar 2025–2026 sunt acordate patru tipuri de burse: bursă de merit (450 lei/lună), bursă socială (300 lei/lună), bursă tehnologică (300 lei/lună), bursă pentru mame minore (700 lei/lună);
- În același timp, au fost eliminate bursele pentru olimpici, care aveau valori cuprinse între 700 și 3.000 de lei;
- Reducerea indemnizației pentru titlul de doctor. O altă măsură contestată este diminuarea indemnizației acordate personalului bugetar care deține titlul de doctor și activează în domeniul în care a obținut doctoratul. Potrivit sindicatelor, suma ar urma să fie redusă cu aproximativ 400–450 de lei.
Sindicatele susțin că aceste măsuri duc la creșterea volumului de muncă pentru profesori și la diminuarea sprijinului acordat elevilor, în timp ce Guvernul afirmă că reorganizările sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și eficientizarea sistemului.