Reducerea sporului de doctorat decisă de Guvern a reaprins o dispută veche despre rolul titlului academic în sistemul public. Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, intervine în dezbatere și subliniază că „doctoratul este pentru excelență, nu pentru spor”.
Fostul ministru Daniel Funeriu intervine în scandalul doctoratelor. FOTO: Inquam Photos
Într-o țară cu puțini absolvenți de studii superioare și cu probleme persistente de integritate academică, discuția despre sportul de doctorat depășește miza financiară și ajunge la sensul doctoratului în societate.
Decizia adoptată marți seară de Guvernul condus de Ilie Bolojan nu elimină sporul de doctorat, dar îl reduce la aproximativ 500 de lei brut, adică aproape jumătate din nivelul anterior. Măsura a declanșat reacții puternice în mediul universitar și administrativ, multe critice, pe fondul faptului că România rămâne statul cu cea mai mică pondere de absolvenți de facultate din Uniunea Europeană.
Un gest simbolic a venit din partea profesorului și politologului Cristian Preda, fost consilier prezidențial, care și-a rupt diploma de doctor în direct la Digi24, în semn de protest față de decizie și față de modul în care statul tratează performanța academică.
„Doctoratul este pentru excelență, nu pentru spor”
În dezbatere a intervenit și fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, care a apărat principiul eliminării beneficiului financiar asociat titlului: „Doctoratul este pentru excelență, nu pentru spor”. El a reamintit, într-o postare pe Facebook, reforma din perioada mandatului său: „Prin Legea educației și Codul studiilor doctorale am așezat doctoratul acolo unde îi este locul: ca activitate de cercetare autentică, destinată celor mai buni dintre cei buni”.
Funeriu a subliniat că încă din 2010 sporul a fost eliminat în contextul reformei salarizării: „Nu există temei pentru un spor acordat pentru studii care au stat deja la baza ocupării unui post. Statul trebuie să recompenseze munca și performanța, nu să dubleze recunoașteri deja integrate în sistem”. În opinia sa, reforma a însemnat „reguli clare, standarde înalte și toleranță zero față de impostură”.
Fostul ministru a adoptat și un ton combativ: „Eu, cu o mână de oameni, am pus ordine într-un sistem cvasi-mafiot”, provocând actualul executiv să demonstreze același curaj administrativ. El a acuzat ulterior că reformele au fost „demolate” de deciziile politice ulterioare.
Profesor din Cluj: „sporul incorect și neetic”
Din mediul academic clujean, profesorul Daniel Mihalca de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, conducător de doctorat și fost membru CNATDCU, susține că sporul este problematic atât etic, cât și profesional. „Calitatea doctoratelor în România este deseori mult sub nivelul celor din alte țări europene”, afirmă acesta pe Facebook, invocând subfinanțarea cercetării și lipsa unei culturi instituționale solide.
El observă că motivațiile pentru obținerea titlului sunt diverse și nu întotdeauna academice: „Unii vânează doctoratul pentru sporul salarial, pentru funcții de conducere sau pentru prestigiu social”. În schimb, „cele mai bune doctorate sunt cele motivate de o carieră reală în cercetare”, în timp ce lucrările slabe sau plagiate apar frecvent acolo unde motivația este extrinsecă.
Profesorul consideră sporul „incorect și neetic”, deoarece „întreține o motivație neacademică, atrage persoane fără vocație de cercetător și creează context pentru fraudă academică”. De asemenea, el subliniază o problemă de echitate: beneficiul nu există în mediul privat, ceea ce creează o diferență artificială între angajați.
În cazul cadrelor universitare, spune el, sporul este inutil: „Nu poate fi nimeni lector sau profesor fără doctorat. Mai bine s-ar mări salariile astfel încât toată lumea să fie plătită decent”.
Dezbaterea scoate la iveală o dilemă mai profundă: este doctoratul un instrument de recompensă salarială sau un standard de excelență academică? Pentru unii, reducerea sporului riscă să descurajeze performanța într-un sistem deja subfinanțat. Pentru alții, eliminarea stimulentelor financiare ar putea readuce titlul la menirea sa inițială: producerea de cunoaștere autentică.
Noua valoare a sporului
Conform OUG adoptate pe 24 februarie 2026, indemnizația pentru titlul științific de doctor va fi de 500 lei brut lunar pentru anul 2026, acordată doar dacă persoana își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și are atribuții obiective și cuantificabile în fișa postului.
În prezent, sporul este plafonat la aproximativ 950 lei brut pe lună, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 50%. În termeni neti, 500 lei brut reprezintă aproximativ 293 lei în mână.