Tote fererațiile sindicale din învățământ protestează miercuri, 25 februarie 2026, în fața Palatului Cotroceni; îl acuză pe președinte că nu și-a respectat angajamentul făcut în septembrie 2025, și anume acela de a reveni la masa negocierilor.
Liderii sindicali susțin că, deși șeful statului s-a oferit inițial ca mediator între profesori și Guvern, acesta a lăsat să treacă aproape patru luni fără a prezenta soluții concrete sau datele promise.
Care a fost promisiunea de la debutul anului școlar
Situația actuală își are rădăcinile în întâlnirea din data de 8 septembrie 2025, când mii de cadre didactice au mărșăluit spre sediul Președinției.
La acel moment, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, comunica public faptul că președintele Nicușor Dan a cerut un interval de cel mult două luni pentru a analiza efectele aplicării „Legii Bolojan”, respectiv Legea nr. 141/2025.
Marius Nistor a declarat pentru Edupedu că acel termen limită pe care președintele l-a cerut a expirat demult, iar medierea promisă nu a fost materaializată.
Vrem să îi reamintim președintelui că are o obligație față de noi: domnia sa a stabilit la prima întâlnire că o să ne revedem la 2 luni cu datele pe masă și că își va exercita rolul de mediere între Guvern și sindicate. Au trecut aproape 4 luni și nu a mediat nimic. a declarat liderul FSE „Spiru Haret”
Această tăcere venită de la Cotroceni a fost interpretată de către profesori drept o abandonare a dialogului social în favoarea politicilor de austeritate.
Care sunt nemulțumirile sindicatelor din educație
Protestul de miercuri, 25 februarie, reunește Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.
Sindicatelor din învățământ li se vor alătura și organizațiile studențești.
Sindicaliștii reclamă faptul că nicio măsură fiscală impusă de la 1 septembrie 2025 nu a fost corectată, în ciuda semnalelor de alarmă trase de cadrele didactice.
Principalele nemulțumiri vizează:
- Creșterea normei didactice, prin care profesorii sunt obligați să preia mai multe ore fără o plată corespunzătoare, ceea ce duce la suprasolicitare.
-
Planul de a închide școlile cu sub 500 de elevi, măsură despre care sindicatele spun că va îngrădi accesul la educație în mediul rural.
-
Absența unei proiecții financiare clare care să garanteze drepturile salariale și investițiile minime în infrastructura școlară.
Marius Nistor a avertizat că protestul de la Cotroceni nu este doar un semnal de alarmă, ci o dovadă a pierderii încrederii în instituția prezidențială.
În momentul de față nu avem un ministru care să se bată pentru învățământ, care să se bată pentru alocările bugetare pentru educație în 2026. a declarat Marius Nistor
Ce spun profesorii
Dincolo de nemulțumirile generale ale sindicatelor, tensiunea din rândul cadrelor didactice este alimentată de sentimentul de marginalizare în procesul decizional.
Un profesor care a participat la mișcările de protest de până acum a explicat că nemulțumirea depășește sfera financiară:
Protestele profesorilor nu sunt un gest politic, ci un semnal că dialogul real lipsește. Educația are nevoie de reforme gândite împreună cu cei care lucrează zilnic la clasă. Orice schimbare durabilă trebuie să aibă la bază consultare și măsuri de sprijin, nu doar constrângeri. Investiția în educație nu este o cheltuială, ci o garanție pentru viitorul societății.
Această poziție reflectă o îngrijorare profundă față de modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează sistemul public.
Ca profesor, nu solicit privilegii. Solicit respect profesional, predictibilitate și condiții care să permită desfășurarea unui act educațional de calitate. Nu contest nevoia de reformă sau dificultățile bugetare prin care trece țara. a declarat un membru de sindicat
Te-ar mai putea interesa și: