Consilierul prezidențial pe Educație, Valentin-Sorin Costreie, a criticat absența unui ministru cu normă întreagă la conducerea Ministerului Educației, după demisia lui Daniel David de la finalul anului trecut. Acesta susține că Ilie Bolojan, cel care deține în prezent funcția de ministru interimar, este premier „și are foarte multe probleme și nu știu când are timp de cele ale Educației”. Interviul integrat poate fi urmărit, în direct, la Digi24, începând cu ora 14:00.
„Partea mai puțin bună este că domnul Bolojan este prim-ministru și are foarte multe probleme și nu știu când are timp de cele ale Educației și Cercetării, care este un minister foarte complex și foarte greoi”, susține consilierul prezidențial pe Educație.
Acesta a dat exemplul banii pentru manuale care nu ar putea fi prinși în bugetul pe 2026 din cauza faptului că programa de clasa IX-a la limba română este blocată și doar ministul o poate adopta.
„De exemplu, acum o să vă dau două exemple și mă opresc pe partea de învățământ preuniversitar. A fost o întreagă, n-aș spune chiar dezbatere publică, cu privire la programele de liceu, iar programa de clasa a IX-a de la limba română e blocată acum, adică ea trebuie într-un fel sau altul adoptată. Și asta numai un ministru poate să o facă, să și-o asume. Și dacă lucrurile astea nu se petrec înainte de facerea bugetului, mi-e teamă că banii de manuale nu vor fi prinși în buget. Ori, ce urmează după programe sunt manualele. Deci asta înseamnă că încă un an, copiii noștri, care oricum de ani de zile nu au manuale în liceu”, a explicat acesta.
Consilierul de la Palatul Cotroceni susține totuși că ministerul este unul funcțional „în virtutea reglementărilor și măsurile pe care le ia un sistem”. Însă, a punctat că „mașina este ținută în ralanti și nu poate să meargă mai departe” fără un ministru cu drepturi depline.
„E funcțional în virtutea reglementărilor și măsurilor pe care le ia un sistem. Când ai un ministru interimar – și în cazul nostru e chiar domnul prim-ministru – lucrurile funcționează. Adică acte se semnează. Avem un secretar de stat delegat, mașina funcționează, dar mașina este ținută la ralanti și nu poate să meargă mai departe. De ce? Pentru că un ministru înseamnă viziune sau ar trebui să însemne. Iar în lipsa unei viziuni, nu poți să ai un buget. Pentru că bugetul înseamnă implementarea acelei viziuni. Deci, o primă nevoie mare a unui ministru plin este să vină cineva, mai ales acum, înainte de facerea bugetului, cu viziunea dânsului sau dânsei, care să lupte și să o implementeze. Deci, mai ales în acest context, este o și mai mare nevoie, pentru că întreg sistemul acesta, care, apropo, pe partea administrativă este cel mai mare, deci aici efectiv vorbim conjugat de elevi, studenți, părinții lor, de milioane de oameni”, susține acesta.
Valentin-Sorin Costreie susține că presiunea socială se simte în lipsa unui ministru al Educației și subliniază că în fruntea instituției trebuie să vină „cineva care să fie, ca să vă spun pe scurt, un model”.
„Are nevoie de un model. Adică dacă profesorii noștri ar trebui să fie modele pentru elevii și studenții noștri, cred că și ministru, cumva, simbolic, ar trebui să fie un modern și asta înseamnă o ținută intelectuală și morală ireproșabilă. Un om cu viziune, un om care cunoaște sistemul. Aici nu ai timp de de bâjbâieli, un om care să-și asume chiar eventuale eșecuri. De ce? Pentru că nimeni nu știe exact ce efecte în sistem pot să aibă anumite măsuri. Pilotăm, încercăm, dar în sistemul de educație lucrurile, în primul, când se întâmplă foarte lent și asta e o altă problemă. Vii, îți asumi uneori, nici nu vezi efectele a ceea ce ți-ai asumat”, susține consilierul prezidențial.
Propuneri pentru minister
Întrebat ce persoană ar fi potrivită pentru funcția de ministru al Educației, consilierul prezidențial a punctat că există nume din partea politică „dar nu cred că satisfac criteriile de căutare ale domnului Bolojan”. Cu toate acestea, Valentin-Sorin Costreie a dat câteva nume care ar fi potrivite pentru funcție.
„Eu o să vă dau, de exemplu, Mădălin Bunoiu, de la Universitatea de Vest, Romiță Iucu, de la Universitatea din București și sunt mai mulți, dar v-am dat din spațiu universitar. Cred că acuma poate ar trebui să avem pe cineva din preuniversitar și o să vă spun de ce, de fapt, poziția mea a fost publică, nu fac decât să repet ceea ce am mai spus săptămânile acestea. Poziția mea este următoarea: când vorbim de sistemul de educație, noi de fapt, vorbim de două sisteme, dacă nu cumva de trei sub-sisteme. Haideți să o luăm așa. Este partea de preuniversitar și partea de universitar”, a punctat acesta.
Daniel David, demisie la câteva luni de la numire
Daniel David, psihologul și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a demisionat din funcția de ministru al Educației la doar șapte luni de la numirea sa în Guvernul condus de Ilie Bolojan. Investit în iunie 2025, în plină criză a sistemului educațional românesc, David a declarat încă de la început că nu intenționează să rămână pe postul de ministru pe întreaga durată a mandatului guvernamental, ci doar cât timp este necesar pentru a pune bazele unor reforme esențiale.
Demisia a venit în contextul unor provocări majore, inclusiv protestele elevilor și profesorilor privind salariile și condițiile de lucru, dar și după implementarea parțială a unor măsuri anunțate, precum introducerea orelor suplimentare de matematică și română în liceu.
Editor : Andreea Rubica
