Diana Certan, director executiv al organizaţiei umanitare Concordia, atrage atenţia asupra faptului că abandonul şcolar este încă insuficient măsurat şi înţeles la nivel naţional. Deşi există reglementări şi politici, lipsesc datele coerente care să permită intervenţii eficiente.
„Abandonul şcolar în România este alarmant, mai ales în zona rurală, şi încă nu este dimensionat în mod real”, afirmă ea. În acest context, absenteismul este identificat drept un factor-cheie care scapă adesea monitorizării riguroase.
Absenteismul şi lipsa instrumentelor funcţionale
Unul dintre punctele concrete ridicate de Diana Certan este necesitatea utilizării coerente a catalogului electronic şi a interoperabilităţii datelor. Fără instrumente digitale funcţionale, sistemul nu poate urmări traseul real al elevilor.
„Avem nevoie de date ca să vedem cum sunt aplicate protocoalele pe zona de absenteism”, explică ea, subliniind că, în lipsa acestora, politicile publice se bazează mai degrabă pe presupuneri decât pe realităţi din teren.
Cele trei priorităţi ale societăţii civile
Intervenţia Dianei Certan se bazează pe rezultatele unei cercetări ample realizate cu implicarea a peste 200 de organizaţii neguvernamentale. Din acest proces au rezultat trei priorităţi majore pentru educaţie: garantarea echităţii prin combaterea abandonului şcolar, creşterea calităţii educaţiei şi îmbunătăţirea guvernanţei prin transparenţă şi date.
„Top trei priorităţi care au apărut ca fiind importante sunt combaterea abandonului şcolar, creşterea calităţii predării şi asigurarea unei guvernanţe bazate pe date”, spune Diana Certan.
Calitatea educaţiei şi problema analfabetismului funcţional
Dincolo de accesul la şcoală, problema calităţii educaţiei este una centrală. Diana Certan leagă direct analfabetismul funcţional de modul în care sunt formaţi şi sprijiniţi profesorii.
„Deşi au fost investiţi mulţi bani europeni în formarea cadrelor didactice, impactul la firul ierbii a fost extrem de greu de observat”, afirmă ea. În opinia sa, este nevoie de o reformă profundă a formării iniţiale şi continue a profesorilor, nu doar de programe punctuale.
Finanţarea per elev şi nevoia de măsuri compensatorii
Un alt aspect esenţial este modul în care este gândită finanţarea educaţiei. Diana Certan susţine principiul finanţării per elev, dar atrage atenţia că acesta trebuie dublat de mecanisme compensatorii pentru comunităţile vulnerabile.
„Finanţarea per elev este un principiu care funcţionează, dar trebuie să aibă în spate măsuri compensatorii pentru comunităţile dezavantajate”, explică ea. Fără aceste ajustări, echitatea rămâne doar un concept teoretic.
De la politici la realitatea din clasă
Pentru Diana Certan, testul final al oricărei politici educaţionale este impactul la nivelul clasei. Profesorii, spune ea, sunt cei care duc greul reformelor, dar sunt adesea demotivaţi şi lipsiţi de sprijin concret.
„Avem o mână de oameni care ne cresc copiii şi care, în acest moment, sunt extrem de demotivaţi”, afirmă ea. Fără investiţii reale în profesori şi în sprijinul acordat elevilor vulnerabili, combaterea abandonului şcolar rămâne un obiectiv nerealizat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.