Mai puțin de jumătate dintre elevii români sunt capabili să înțeleagă corespunzător conceptele științifice de bază, arată un raport UNICEF realizat în baza discuției cu Daniel David pe vremea când era ministru al Educației. Actualul rector al UBB susține că lucrurile se pot schimba în 4-5 ani.
Elevii români au probleme în a înțelege concepte științifice de bază. FOTO: Felicia Alexandru
„Aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional al literației științifice, 24% având competențe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înțeleagă și să utilizeze în mod corespunzător conceptele științifice de bază în contexte practice” – aceasta este una dintre concluziile unuia dintre rapoartele elaborate de UNICEF și publicate în 4 febraurie, privind nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din România.
„În domeniul literației digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziție, cu competențe parțiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate. 8% dintre elevi ating nivelul „funcționalitate bună”, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competență este de doar 0,2%. Aproape 37% dintre elevi sunt la risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale”, mai arată raportul citat.
Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, a observat că „Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării în zona curriculumului și a evaluării reprezintă un pas important înainte”, scrie fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David care precizează că cele două rapoarte prezentante de UNICEF au fost realizate în baza unei discuții de oportunitate pe care a avut-o ca ministru al educației și cercetării în 2025.
Fostul ministru susține că din testele PISA a aflat că analfabetismul funcțional în zona de matematică, lectură și științe este unul crescut în țară și a propus ca analfabetismul functional să fie considerat un risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării (lucru realizat).
„În condițiile în care testele PISA se adresează copiilor în jur de 15 ani, era necesar să extindem această analiză și la celelalte niveluri de studiu, și anume toate clasele 1-12 (testele TIMSS, deși analizează matematica și științele la nivel primar și gimnazial, sunt mai focalizate pe programă/conținuturi, nu și pe utilizarea lor mai transversală și funcțională în viața cotidiană). De asemenea, ținând cont că suntem în plină revoluție industrială, era important să evaluăm la acest nivel detaliat, complementar „competențelor științifice”, și „competențele digitale”, a susținut actualul rector al UBB.
„Prea mulți copii nu dobândesc adecvat în școală competențele de care ei și societatea au nevoie”
„Pentru mine, aceste noi rezultate confirmă și extind concluzii pe care le știam din studiile internaționale (PISA), accentuându-mi îngrijorarea! În acest fel, prea mulți copii nu dobândesc adecvat în școală competențele de care ei și societatea au nevoie și, mai mult, devin vulnerabili la manipulare prin pseudoștiință (ex. conspirații), cu impact negativ asupra unei societăți moderne și democratice bazate pe cunoaștere. Scurt și mai accentuat spus, suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de colonie științifică și/sau de societate eșuată în obscurantism”, susține David.
Fostul ministru susține că reformele din demersul ministerial ProViziunea-CaleaQX, bazat pe Raportul QX, a țintit exact aceste deficiențe:
(1) Am considerat analfabetismul funcțional ca un risc de securitate națională, fiind astfel inclus și în Strategia Națională de Apărare a Țării, prin acest lucru putându-se demara mai ușor acțiuni strategice și programate, larg susținute, pentru a-l contracara;
(2) Am demarat reforma curriculară la nivel de liceu, adăugând programe remediale la toate nivelurile de studiu (2 ore/săptămână la nivel primar și 25% din timpul fiecărei discipline la nivel gimnaziu și liceu), programe care urmăresc formarea competențelor lipsă, consolidarea celor formate/tranzitorii, dezvoltarea lor pentru performanță și utilizarea competențelor în viața cotidiană;
(3) Pentru a reduce discrepanța în performanță între unitățile școlare (ex. mai ales rural-urban, inclusiv acoperirea cu profesori calificați), am introdus posibilitatea unor relații de mentorare între unitățile școlare;
(4) Am regândit evaluările naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a include atât evaluarea competențelor în relația cu programa, cât și utilizarea acestora în viața cotidiană și am avansat procesul de stabilire a standardelor naționale de evaluare.
„După cel mult 4-5 ani, după implementarea acestor reforme/măsuri deja adoptate într-un ciclu de studiu,vom avea o creștere a calității educației și cercetării”
În final, David reia ce a spus în raportul ProViziunea-CaleaQX:
„…Mă aștept ca după cel mult 4-5 ani, și anume după implementarea acestor reforme/măsuri deja adoptate într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării, reflectată în rezultate naționale și internaționale, și o reducere majoră a analfabetismului funcțional, cu folosirea adecvată a potențialului nostru de inteligență și creativitate! Probabil că sunt și alte căi pentru atingerea acestor rezultate, alternative sau complementare celor propuse de mine, iar cu siguranță noii miniștri pot și vor avea astfel de contribuții. Spun doar că acest „Program Ministerial ProViziune-CaleaQX” (derivat din Raportul QX), cu care mă identific, dacă este implementat adecvat, devine una din soluțiile clare pentru ceea ce așteptăm de la educație-cercetare, pentru care îmi pot asuma responsabilitatea în fața oamenilor educației și a țării.”