profesorii își vor pierde catedra sau vor face naveta zeci de kilometri. Sindicatele amenință cu grevă generală 

Motivele pentru care dispar din planul de școlarizare anumite clase de liceu

În 2011, în România s-au născut doar 195.000 de copii, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică. Natalitatea a bifat în acel an un record negativ. Practic, vorbim despre cel mai mic număr de copii nou-născuți înregistrat din anul 1930, de când există primele date oficiale. 

Prin urmare, în anul școlar 2026-2027, la liceu se vor înscrie mai puțini elevi. Mai mult, pe lângă natalitatea scăzută, trebuie luat în calcul și faptul că mulți dintre elevii care sunt acum în clasa a VIII-a vor abandona școala sau vor repeta anul. 

Natalitatea scăzută în 2011, singurul an din intervalul 2006-2016 cu sub 200.000 de copii născuţi, influenţează, așadar, în mod direct numărul de elevi care sunt în acest an școlar în clasa a VIII-a. Este vorba despre o scădere cu aproximativ 8.000 față de anul trecut. Inevitabil, la anul, la nivel național, acest lucru va duce la o reducere a numărului de clase de liceu cu aproape 300.

La anul, liceele vor pierde mii de elevi. În București vor dispărea aproximativ 80 de clase

Pe de altă parte, anul trecut, una dintre măsurile de austeritate impuse prin Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, a stabilit creșterea numărului de elevi dintr-o clasă, începând cu grădinița și terminând cu liceul. 

La liceu, de exemplu, din 26 de copii cât erau până acum, vor ajunge să fie 28. Acest număr este calculat fără a fi luate în considerare locurile destinate elevilor de etnie romă și celor cu cerințe educaționale speciale (CES). Dacă ar fi să le luăm și pe acestea la socoteală, atunci numărul de elevi dintr-o clasă de liceu ar putea atinge o medie de 34 de copii.

Consecința acestei creșteri? Estimările care vin din teritoriu indică diminuarea a 200-300 de clase de liceu. În Bucureşti, de exemplu, se preconizează dispariţia a aproximativ 80 de clase, care ar însuma peste 1.800 de copii. În judeţele Timiş, Suceava şi Buzău, estimările inspectoratelor indică o reducere de 20 şi respectiv 24 de clase. 

Potrivit reglementărilor aduse de Legea Bolojan, numărul de elevi dintr-o clasă este următorul:

Grădiniță

• grupa mică antepreșcolari: medie 9, între 7 și 11 copii;

• grupa mijlocie: medie 14, între 10 și 17;

• grupa mare: medie 16, între 10 și 22;

• în nivelul preșcolar: grupa are în medie 17 copii, între 12 și 22;

Învățământ primar

• clasa are în medie 18 elevi, între 12 și 24; 

Învățământ gimnazial

• clasa are în medie 20 elevi, între 12 și 28;

Învățământul sportiv și de artă:

• clasa are în medie 16 elevi, între 8 și 24, grupă sportivă în medie 7 elevi, între 4 și 10;

Învățământ liceal

• clasa are în medie 23 elevi, între 16 și 30;

• instruirea practică: grupe de 8 până la 15 elevi;

• clasele din liceele tehnologice pot fi formate din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

Învățământ postliceal

• Clasa are în medie 26 elevi, între 20 și 32;

Învățământ special

• pentru antepreșcolari cu sprijin nivel I-II: medie 6 copii, între 5 și 7;

• pentru primari cu sprijin nivel I-II: medie 7 elevi, între 6 și 8;

• pentru antepreșcolari cu deficiențe grave și sprijin III-IV: medie 4 copii, între 3 și 5;

• pentru primari cu sprijin III-IV: medie 5 elevi, între 4 și 6;

• pentru învățământ tehnologic special: medie 10 elevi, între 8 și 12;

Peste 2.000 de cadre didactice își vor pierde catedra

Care vor fi consecințele eliminării claselor de-a IX-a? În primul rând, vor exista foarte mulți profesori care-și vor pierde normele didactice, acuză sindicatele. „Potrivit estimărilor, peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, direcția de reducere a cheltuielilor cu personalul din educație fiind una evidentă și constantă. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine”, au transmis sindicatele într-un comunicat. 

Această realitate a fost confirmată pentru Libertatea și de Olguța Bîlea, directoarea liceului teoretic din Măcin, județul Tulcea, liceu vizat de noile reglementări. „Eu, în patru ani voi pierde 6 profesori. Acești oameni riscă să intre în reducere de activitate, căci nu vor avea unde să-și completeze norma”, ne-a declarat directoarea. 

Cu privire la acest aspect, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat într-o intervenție televizată că „suntem conștienți că unele efecte asupra încadrării vor exista, dar părerea noastră este că nu fundamentale”.

Profesorii vor face naveta sau vor intra în restrângere de activitate

În acest an școlar, odată cu decizia creșterii normei didactice de la 18 la 20 de ore, mulți profesori au fost nevoiți, pentru a nu intra în restrângere de activitate, să predea la mai multe școli. Unii, mai norocoși, în general cei care profesează în mediul urban, au găsit catedre libere la școli sau licee chiar în localitatea de domiciliu. Alții, însă, mai ales cei care predau la școli din zona rurală, au fost nevoiți să facă naveta uneori chiar zeci de kilometri. La anul, însă, numărul acestor cadre didactice va crește.

„La noi în localitate mai există un liceu tehnologic și o școală gimnazială, însă toate locurile sunt ocupate de cadre didactice care au venit din alte localități pentru completarea normei didactice. Prin urmare, profesorii mei, care vor rămâne fără catedre, nu vor avea unde să se ducă. Vor fi nevoiți să facă naveta cine știe pe unde sau să intre în restrângere de activitate”, a mai precizat directoarea liceului din Măcin.

Reducerea claselor va avea drept consecință restrângeri de activitate pentru cadrele didactice, a atenționat și Marius Nistor, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”: „Colegii vor trebui să-și completeze catedrele în localități care se află la 30, 40, 50 de kilometri de distanță de localitatea de domiciliu și atunci unii vor prefera să renunțe la niște ore din norma didactică de predare. Vor intra în restrângere de activitate”. 

Val de disponibilizări în rândul personalului non-didactic

Mai mult, școlile de unde se vor tăia aceste clase vor fi obligate să facă disponibilizări în rândul personalului non-didactic.

„O școală angajează personal în funcție de numărul de elevi înscriși pe care îi are. În momentul în care tu pierzi elevi, ești obligat să renunți la o parte din personalul auxiliar. Se reduce, automat, numărul de secretari, de contabili, de îngrijitori, informaticieni, de muncitori, de bibliotecari. Noi, de exemplu, avem o normă de bibliotecar, vom rămâne cu 0,75, avem două norme de secretar, vom rămâne cu 1.50, avem o normă jumătate de contabil, o să rămânem cu o singură normă”, ne-a mai spus directoarea Olguța Bîlea. 

În ceea ce-i privește pe absolvenții claselor a VIII-a, aceste schimbări îi vor obliga să obţină rezultate cât mai bune la Evaluarea Naţională. Motivul? La liceele bune și de top mediile de admitere ar putea crește. 

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: „O clasă din patru va dispărea”

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a explicat pentru Observator că, într-adevăr, „avem mai puțini elevi la clasa a VIII-a decât în anii precedenți și chiar mai puțini decât în viitorii ani. E un fel de minim. Pe de altă parte, creșterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu, care va dispărea”. 

Oficialul a precizat, însă, că eliminarea anumitor clase de-a IX-a trebuie să se facă echitabil. „Dacă ne imaginăm, prin absurd, că într-un judeţ cu X licee trebuie să dispară X clase, atunci, la fiecare liceu ar dispărea o clasă, mai mult sau mai puţin. Recomandarea noastră către inspectoratele şcolare a fost ca această posibilă reducere să se facă echitabil, nu să se aplice doar în anumite licee. Trebuie să ţinem cont de faptul că avem şi nişte priorităţi, cum ar fi învăţământul dual. Nu am dat nişte reguli, nişte procente, ci analizele se fac la nivel local”. 

Sindicatele amenință cu grevă generală. Pe 4 februarie sunt anunțate proteste în fața Guvernului

Marius Nistor, liderul Federației Sindicale „Spiru Haret”, a declarat că profesorii se pregătesc de grevă generală. „Dacă actualul guvern îşi imaginează că, prin plecarea ministrului Daniel David, s-au rezolvat toate problemele, se înşeală. Cea mai importantă era abrogarea măsurilor asumate pe Legea 141”, a precizat acesta.

Într-un comunicat de presă emis în 21 ianuarie, sindicatele din învățământ au cerut eliminarea măsurilor de austeritate care vizează educația. 

Sindicaliștii au anunțat pentru început un nou protest în stradă. Pe 4 februarie sunt așteptați să ajungă în fața Guvernului peste 2.000 de oameni.

Inspectoratele școlare din toată țara trebuie să transmită Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 până la data de 30 ianuarie. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE