Directorii de școală care în urmă cu patru ani au susținut concursul pe post și-au încheiat mandatele la finalul săptămânii trecute. Cei mai mulți își vor continua activitatea în fruntea școlii, cu delegație, până la sfârșitul anului școlar, însă îngrijorarea rămâne.
Directorul Liceului „P. Pandrea”, Marian Anghel, președinte CEMS FOTO: FB/Marian Anghel
Anul
2026 ar trebui să fie, în educație, unul de mari transformări.
Liceul îmbracă din toamnă haine noi, deocamdată începând cu
clasa a IX-a, iar școlile au fost chemate să-și asume pilotarea
de noi programe. În unele se va întâmpla, pe când în altele ceea
ce împiedică acest lucru este tocmai provizoratul pe care îl trăim
în aceste zile.
Mandatul
directorilor care au susținut cu patru ani în urmă concurs pe
post, după mulți ani de „numiri din pix”, se încheie în aceste zile pentru o parte dintre directori, respectiv în luna aprilie. Unii
și-ar dori să continue, dar nu știu în ce condiții ar urma să
se întâmple asta, pentru că organizarea unui nou concurs, care
părea un lucru absolut firesc anul trecut, este un subiect despre
care nu s-a mai amintit de luni de zile.
Sigur
este că directorii care au ajuns la final de mandat vor conduce, cei
mai mulți, începând din 17 ianuarie 2026, în continuare școlile
cu delegație.
„Cu vechiul ministru
discutasem că ar fi trebuit să apară metodologia undeva în
februarie”
Printre
acești directori se numără și președintele Comunității pentru
Excelență în Management Școlar (CEMS), profesorul Marian Anghel.
Conduce Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, județul Olt,
iar după 17 ianuarie rămâne în fruntea școlii în baza unei
numiri noi.
Profesorul
se află printre cei care militează pentru
îmbunătățirea
calității
managementului educațional, susținând numirea pe criterii de
merit, o remunerație adecvată și consultarea
directorilor
în privința politicilor școlare. Este
motivul pentru care a fost înființată
Comunitatea pentru Excelență
în Management Școlar (CEMS), iar
de-a lungul anului trecut prin intermediul comunității discuțiile cu reprezentanții ministerului
s-au purtat inclusiv pe tema organizării concursului pentru
posturile de director. Despre acest concurs acum nu se mai știe în
schimb nimic. „Nu avem nici
zvonuri, nici mai mult decât atât, niciun fel de comunicare din
partea ministerială”, a
precizat Anghel.
„Cu
vechiul
ministru discutasem că ar
fi trebuit să apară metodologia undeva în februarie, să înceapă
concursul cu ceva probe
în martie – aprilie,
să nu se ducă spre examenele
naționale. (…)
Deja mi-e teamă că nu se mai poate încadra într-un calendar cât
de cât optim”, a continuat Marian
Anghel.
În
scenariul optimist, directorii speră să fie numit rapid un
ministru „plin” și să se înceapă discuțiile pentru apariția
profilul directorului, apoi să apară metodologia de concurs și
calendarul.
În scenariul pesimist însă
vorbim de revenirea la situația în care „hârtiile acestea sunt
date din pixul inspectorului general, din când în când”.
„Cred
că au fost directori care au stat
cu delegație zeci de ani. Pentru că nu au fost concursuri, mulți
ani nu au
fost concursuri. Dar credeam că nu mai ajungem în situația aceasta.
Nu
e de dorit. Dimpotrivă,
este chiar de evitat o situație în care oamenii sunt
la pixul cuiva”,
atrage atenția directorul Liceului „Petre Pandrea”.
Un director
care nu știe pentru cât timp ocupă funcția nu poate face
proiecții, nu se poate angaja în proiecte mari. Chiar și pilotarea
proiectelor-cadru a fost o decizie influențată, în cazul său, de
acest aspect, explică directorul.
„Am
evitat să intru pe pilotare tocmai pentru că nu știu în ce
condiții vor apărea aceste
profiluri de director. Și dacă
eu nu mi-am putut asuma asta, că
voi fi director, într-un fel sau altul, nici școala
nu poți
să o bagi în proiecte mari, de durată, pe
3-4 ani. Pentru că una e să ai tu o viziune pe care poți să te
bazezi, alta
e să
îi pui în brațe
altcuiva o viziune a ta, sau
niște demersuri
pe care le-ai întreprins din postura de director. Nu ar fi corect.
De asta ar fi nevoie de stabilitate în sistem, ca
directorii să știe că au un mandat de patru ani în care își pot
asuma coordonarea unor lucruri mai mari”,
a precizat directorul.
La
acest moment în școli se pilotează fel de fel de proiecte. Unele
se vor generaliza, cum este
catalogul electronic și cum se dorește să devină evaluarea
standardizată, în schimb pilotările de planuri cadru
afectează școala pe
ani de zile și
la fel se întâmplă și cu
proiectele care urmează strategia de dezvoltare.
Și
pentru a înțelege cât de fluidă este astăzi poziția celor
ajunși la final de mandat câștigat prin concurs, trebuie precizat
că prin documentele în baza cărora rămân la conducere și-au
asumat inclusiv că sunt de acord cu încetarea detașării în
funcție înainte de 31.08.2026, „la
propunerea inspectorului școlar general”.
„Îți
asumi faptul că oricând inspectorul general îți poate înceta
detașarea.
Dar
asta creează o relație…
Nu
este
cazul meu, pentru că am o relație corectă cu inspectorul general,
chiar
nu e cazul meu, dar
nu e în regulă
să îți stea
securea deasupra capului fără să existe
neapărat nu știu ce justificări.
Pur
și simplu e la decizia
inspectorului general. Nu mi se pare
OK, într-un
sistem în care inspectorul
general nu e validat
de un concurs, e
validat
doar politic. Adică la ce ne întoarcem? La politizarea integrală,
din nou, a sistemului?”,
întreabă Marian Anghel.
Incertitudinea
le dă și altor colegi bătăi de cap, confirmă directorul. Sunt o
mulțime care nu s-au decis dacă vor continua din vară, dacă se
vor prezenta la concurs. Mulți pun în balanță și beneficiile,
își fac tot felul de calcule. Dacă ar alege catedra și ar avea și
dirigenție, s-ar apropia de salariul de director.
Cel puțin în județul Olt,
din cele 118 mandate (directori și directori adjuncți) care se
încheie în 16 ianuarie 2026, toți directorii, cu o excepție – un
director care a solicitat să fie înlocuit – au fost păstrați în
funcții.
Schimbările,
pe de altă parte, într-un astfel de moment ar fi adus multe bătăi
de cap. Pentru fiecare director
care se întoarce la catedră un alt profesor pleacă, sau trebuie să
i se caute soluții pentru a nu fi trimis acasă.
„Pare
că nimeni nu și-a asumat să continue niște lucruri”
Cât
despre interimatul în fruntea ministerului, temerile sunt că ar
putea să indice că măsurile de austeritate în educație nu s-au
terminat. Vor fi noi creșteri de normă? Se va modifica din nou
plata cu ora? Sunt întrebări pe buzele tuturor, fără ca cineva să
ofere răspunsuri. Sunt totodată și motive suficiente pentru ca
directorii să nu se arunce cu capul înainte. „Dacă
sistemul nu te ajutată
aproape deloc, începi să fii doar pompier ca director, să rezolvi
situații-problemă,
pe care nu le creezi
tu, și asta nu e corect”,
explică prof. Marian Anghel de ce colegii săi încă ezită în privința continuării muncii în fruntea
școlilor.
În
premierul Ilie Bolojan, mai spune directorul Marian Anghel, are
încredere, însă nu vede prezența sa în fruntea ministerului
Educației ca o soluție pentru sistemul de învățământ.
„Eu
l-am investit cu încredere pe actualul prim-ministru.
Sunt chiar membru al partidului din
care face parte, de mult timp, de
zeci de ani, dar
nu cred că asta este
o soluție pe termen lung. Adică eu sunt chiar dezamăgit că nu
este (n. red. – la conducerea
MEC) cineva care vine din sistem și care
știe care sunt problemele și care ar fi deschis să le discutăm.
Nu văd interimatul a
fi o soluție. Pare a fi o soluție din nou de tip economic, în care
vine cineva ca să mai taie
câte ceva. Că așa se vede din
afară. Pare că nimeni nu și-a
asumat să continue niște lucruri. Și dacă
e asta, tare mi-e
teamă că o să piardă și mai multă încredere
a oamenilor. Poate că nu e așa”,
a conchis Anghel.