Cele 10 păcate ale fostului ministru Daniel David. Cum a reușit oficialul să devină, într-un singur an de mandat, cel mai mare dușman al profesorilor

Creșterea normei didactice, prima decizie care a scos mii de profesori în stradă

Din acest an școlar, norma profesorilor de gimnaziu și liceu a crescut de la 18 la 20 de ore pe săptămână, o măsură implementată de ministrul demisionar Daniel David și care a stârnit primul val de nemulțumiri. Impactul? Devastator, se plâng dascălii. Pentru a-și întregi norma, mulți dintre ei au fost nevoiți să facă naveta între școli, iar cei care nu au reușit au intrat în restrângere de activitate.

Pe de altă parte, norocoșii, dacă-i putem numi așa, au ajuns să aibă un program supraîncărcat, căci două ore pe săptămână înseamnă mai mult decât două ore de predare. Înseamnă timp în plus alocat pentru pregătire, corectare, comunicare cu elevii, cu familia, raportări, ședințe cu părinții și un volum și mai mare de birocrație.

Vorbim despre cea mai importantă măsură de comprimare a personalului didactic din ultimii ani, o decizie care a aruncat întregul sistem de educație în aer. Sindicatele au ieșit în stradă, mii de profesori i-au cerut ministrului demisia, au boicotat începutul de an școlar și au amenințat chiar cu greva generală. 

Decizia a fost livrată sub forma unei așa zise reforme în Educație, deși ministrul nu s-a ferit niciodată să vorbească deschis despre deficitul bugetar în care s-a aflat țara.

Orele suplimentare efectuate de profesori, plătite cu aproape 50% mai puțin

Printre măsurile de austeritate cu dedicație pentru profesori – și care i-a lovit pe aceștia din plin – s-a numărat și diminuarea tarifului la plata cu ora prin modificarea formulei de calcul. Noua lege prevede ca plata cu ora să se facă prin raportarea salariului brut lunar la media lunară a orelor lucrătoare, stabilită anual de Guvern, și nu la numărul efectiv de ore de predare, cum era până acum.

Practic, tariful unei ore suplimentare a scăzut cu aproape 50%, ajungând la aproximativ 22 de lei. Consecința? Numărul profesorilor care își luau ore suplimentare a scăzut. Oamenii s-au simți umiliți, căci cu aceleași sume de bani sunt plățiți și muncitorii necalificați. Însă, și mai grav este faptul că totul se întâmplă în contextul în care sistemul și așa ducea lipsă de cadre didactice, mai ales în zona științelor exacte.

Daniel David a tăiat bursele elevilor olimpici

Economie la buget s-a făcut și pe spinarea elevilor și a studenților, cărora Ministerul Educației le-a tăiat din burse. În urma protestelor apărute în spațiul public, ministrul Daniel David a transmis un mesaj cel puțin cinic: elevii nu ar trebui să vină la școală pentru bani, iar studenții, dacă nu au, să se ducă la muncă. O decizie care a inflamat și mai puternic spiritele, care a stârnit un nou val de proteste – de data aceasta din partea tinerilor. 

Până în anul școlar 2024-2025, bursele elevilor erau de șase tipuri: bursă de excelență olimpică I, bursă de excelență olimpică II, bursă de merit, bursă de reziliență, bursă socială și bursă tehnologică. Începând cu acest an școlar, elevii au rămas cu doar patru burse: socială, tehnologică, de merit și pentru mame minore. Olimpicilor li s-au tăiat banii, însă unii dintre ei au fost premiați la începutul lunii decembrie. 

Fondul de burse al studenților, redus cu 40%

Bani au fost luați și de la studenți. Fondul de burse a fost redus cu 40%, prin raportarea acestuia la salariul minim net, nu brut ca până acum. În plus, cuantumul burselor acordate studenților de la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic a fost egalat cu salariul minim net pe economie, de circa 2.500 de lei, cu 1.100 de lei mai puțin decât în anul universitar trecut.

Bursele pentru studenți sunt, în prezent, acordate doar în perioada anului de curs și doar pentru cei înscriși la cursurile zi ale facultăților de stat. Studenții de la taxă nu mai primesc niciun fel de bursă, nici măcar burse sociale. O măsură care i-a scos pe tineri la protest în stradă. Manifestații de amploare au avut loc la București, Cluj, Iași, Timișoara și în alte orașe mari din țară. 

Daniel David, cele mai controversate declarații

În acest context, ministrul David a făcut mai multe declarații. Trei dintre ele au atras, în mod deosebit, atenția. În primul rând, oficialul s-a adresat studenților, pe care i-a trimis la muncă dacă vor să câștige un ban în plus. „Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”, a declarat astă-vară Daniel David. 

Apoi, s-a adresat elevilor spunând că nu este normal ca aceștia să vină la școală doar pentru a primi niște bani. Nu în ultimul rând, ministrul demisionar s-a adresat universităților cărora le-a recomandat să suporte bursele studenților din venitul propriu. Dacă au cu ce. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu principalele organizaţii studenţeşti.

Daniel David a spus atunci că „universitățile să-și păstreze mai departe libertatea de a oferi burse și suport studenților din venituri proprii, acolo unde își permit, indiferent de forma de studiu (buget sau taxă), pe tot parcursul anului. În condițiile constrângerilor legale în vigoare, această flexibilitate nu este aplicabilă și pentru fondurile la dispoziția ministerului”.

Comasarea școlilor îi obligă pe mulți elevi din rural să facă naveta

Peste 500 de școli și-au pierdut statutul de unități cu personalitate juridică devenind structuri arondate altor unități de învățământ. Procedura a făcut parte din reorganizarea rețelei școlare declanșată de minister, în contextul generat de aplicarea programului de guvernare și a măsurilor fiscal-bugetare. Este vorba, în termeni mai simpli, despre comasarea școlilor care aveau înscriși mai puțin de 500 de elevi. Excepție: școlile care sunt singurele din unitatea lor teritorial administrativă.

Consecințele? Sindicatele le-au menționat încă din vară: multe școli vor fi abandonate, cu lacătul pe ușă, mii de elevi vor fi obligați să facă naveta, iar personalului nedidactic ar putea fi decimat. Ceea ce s-a și întâmplat în anumite zone. Asta, contrar promisiunilor oficialilor din Ministerul Educației.

Creșterea numărului de elevi dintr-o clasă, o povară în plus pentru dascăli

Comasarea școlilor a venit la pachet și cu comasarea claselor, dar și cu creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, 437 de clase au funcţionat, în anul şcolar 2024-2025, cu un număr de cel mult 7 elevi. Se impunea, deci, o reglementare. Astfel că, din acest an școlar, numărul copiilor a crescut cu doi. La ciclul primar într-o clasă sunt înscriși acum minim 12 elevi și maxim 24 de elevi. În clasele de gimnaziu s-a decis un minim de 12 elevi și un maxim de 28 de elevi. La liceu, în prezent, sunt între 16 și 30 de elevi.

Spre deosebire, Legea 198/2023 prevedea la clasele primare minim 10 elevi și maxim 22, la gimnaziu minim 10 elevi și maxim18, iar la liceu minim 15 elevi și maxim 22.

Măsura a atras, cum era de așteptat, noi proteste din partea cadrelor didactice. Practic, profesorii au primit lovitură după lovitură, iar aceste bobârnace păreau că nu se mai sfârșesc. Este motivul pentru care sindicatele au amenințat din ce în ce mai serios cu greva generală, iar această acțiune ar fi putut avea loc chiar în perioada examenelor naționale de la anul. În același timp, aproape toți profesorii din România cereau, într-un cor, demisia ministrului austerității. 

Reforma gândită de Daniel David nu i-a iertat nici pe învățători. Pentru că aceștia nu sunt plătiți în funcție de norma didactică, ministerul a pregătit pentru ei două ore în plus de lecții remediale. O decizie, evident, criticată. 

Dascălii s-au plâns că introducerea orelor remediale la clasele primare a fost o decizie luată fără a cunoaște realitatea din școli, nevoile reale ale copiilor și posibilitățile existente, fără a ține cont de volumul de muncă enorm depus de un învățător în timpul programului, dar și acasă când, în mod normal, ar trebui să se odihnească.

În plus, mulți au spus că orele remediale la clasele mici nici măcar nu-și au rostul. Motivul? Materia este atât de ușoară, încât ce să lucrezi în plus cu copiii? „Noi facem remediere, consolidăm anumite conținuturi, reluăm anumite noțiuni, analizăm progresul elevilor, lucrăm țintit punând accent pe lipsurile lor și încercăm să le acoperim, să le remediem. Și o facem în cadrul orelor de recapitulare a materiei”, a declarat pentru Libertatea Petruț Rizea, învățător la Școala Gimnazială „Sfântul Calinic de la Cernica” din București. 

Salariile din cercetare, necorelate cu cele din învățământul universitar

Recent, Federația Sindicală Hermes a depus o plângere penală împotriva fostului ministru Daniel David, pe care îl acuză de infracțiuni în formă continuată. Sindicaliștii spun că că acesta nu a corelat salariile din cercetare cu cele din învățământul superior, deși există o lege în acest sens. 

Cercetătorii susțin că, deși Legea nr. 183/2024 este în vigoare din iulie 2024 și stabilește fără echivoc această corelare, Daniel David a menținut grile de salarizare inferioare pentru personalul de cercetare. Consecința? A generat o discriminare sistematică și un prejudiciu financiar semnificativ pentru mii de angajați din domeniu. 

Începând cu 12 iulie 2024 a intrat în vigoare Legea nr 183/2024 care stabilește corelarea funcțiilor și salariilor personalului de cercetare cu cele din învățământul superior. Astfel, funcția de profesorul universitar se echivalează cu funcția de cercetător științific gradul I, iar funcția de conferențiar universitar cu cea de cercetător științific gradul II. Implicit, această corelare își produce efectele și în ceea ce privește salarizarea, care devine și ea unitară.

Analfabetismul funcțional al elevilor, din vina profesorilor slab pregătiți

Printre ultimele declarații ale ministrului demisionar Daniel David s-a numărat și cea despre analfabetismul funcțional al elevilor de gimnaziu. Oficialul a dat vina pe profesorii slab pregătiți din mâinile cărora ar ieși elevi și mai slab pregătiți. Însă, au comentat profesorii, vina aparține întregului sistem de învățământ.

David a făcut această declarație în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România. Întrebat cât la sută din responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional o atribuie lipsei de pregătire a profesorilor, ministrul a spus:

„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl au universitatea și profesorii”.

Educația, o vacă de muls ajunsă la epuizare

Daniel David a acceptat funcția de ministru al Educației într-o perioadă de criză bugetară și și-a asumat acest rol până la final. Știa de la început că va trebui să taie în carne vie. Și a fost de acord, încercând să împuște doi iepuri: să reformeze sistemul și să aducă și bani la buget.

.Astfel că, la cererea premierului Bolojan, oficialul a gândit și a implementat o serie măsuri de austeritate mascate sub ideea unei reforme, prin care Guvernul încerca să reducă din cheltuieli și să acopere o parte din deficitul bugetar existent. Însă, sub bagehta dirijorului David, educația a pătimit cel mai mult. O spun profesorii, studenții, elevii, experții.

Pe de altă parte, vrem nu vrem, trebuie să mai recunoaștem un lucru: dacă nu ar fi fost ministrul David, ar fi fost altcineva care ar fi dus la bun sfârșit planul de redresare economică pe spinarea profesorilor. Măsurile de austeritate cerute prin Legea Bolojan tot ar fi fost implementate. Poate nu acestea, dar tot ar fi generat nemulțumiri, critici și reproșuri.

Pentru că de la Educație Guvernul și-a dat seama că are cel mai mult de luat. Și a făcut-o fără să clipească. Și ar fi făcut-o oricum, indiferent de cine s-ar fi aflat la conducerea ministerului.

Ministrul a plecat. Însă problemele rămân. Cel mai important acum este ca noul șef de la Educație, oricare ar fi el, să nu le adâncească și mai mult.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE