♦ Logiscool România funcţionează pe model de franciză, cu investiţii între 20.000 şi 50.000 euro, peste 60 de locaţii şi extindere spre rural, mizând pe educaţie digitală şi mai nou şi pe AI.
Piaţa educaţiei complementare, cu focus pe digital şi AI, atrage tot mai mulţi antreprenori, în special prin modele de franciză care oferă know-how şi predictibilitate. Logiscool România a ajuns la 60 de centre francizate şi peste 10.000 de elevi anual, în oraşe mari, dar şi în comunităţi din jurul acestora. „Investiţia iniţială într-o franciză porneşte de la 20.000 până la 50.000 de euro, iar amortizarea poate dura între doi şi trei ani, în funcţie de oraş şi capacitatea de scalare“, spune Ionuţ Plopeanu, general manager al Logiscool România.
Modelul de extindere include atât centre proprii, cât şi colaborări cu şcoli publice şi private, unde compania livrează programa, training şi personal certificat. „Pentru francize este mai uşor să obţină finanţare de la bănci decât un startup clasic, tocmai pentru că există un plan de business validat“, explică el. Compania începe să intre în zone rurale sau locale adiacente marilor oraşe, pentru a creşte baza de elevi şi eficienţa operaţională, prin centre cu mai multe locaţii gestionate de acelaşi partener.
Curricula este actualizată constant, cel puţin semestrial, urmând tendinţe din tehnologie şi educaţie. „Am trecut de la Java la Python, iar AI-ul este acum componentă centrală. Elevii folosesc instrumente digitale pentru proiecte concrete: videoclipuri, obiecte 3D, aplicaţii“, spune Plopeanu. Sistemul este orientat pe rezultate practice şi dezvoltare de competenţe precum problem solving, algoritmică, prezentare şi management de proiect.
Logiscool încearcă să diferenţieze educaţia digitală de simpla utilizare a tehnologiei, atenţionând asupra riscului de superficialitate în folosirea AI. „Cel mai mare risc este externalizarea gândirii. Nu înveţi dacă doar îi ceri AI-ului să facă ceva. Trebuie să ştii cum funcţionează“, subliniază managerul. Compania pune accent pe pedagogia în educaţie digitală, nu doar pe tehnologie, lucru apreciat de părinţi pentru care timpul şi nivelul de expertiză sunt limitate.
Cererea pentru astfel de programe de educaţie paralelă creşte constant, odată cu accesul copiilor la tehnologie încă de la vârste mici şi cu interesul pentru abilităţi practice, aplicabile în viitorul profesional. „Educaţia digitală nu este doar o nişă, ci o componentă transversală, indiferent de ce meserie vor avea copiii peste zece ani“, afirmă Plopeanu. El estimează că extinderea în următorii ani va veni din oraşe mici şi localităţi limitrofe, nu doar din centrele urbane mari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels