Have the article read by OpenAI (Beta). Please note that AI translations may take some time to process.Bucureşti – Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopciuk, a anunţat că, din 2027, ţara sa va avea un sistem de educaţie aliniat standardelor Uniunii Europene, incluzând extinderea educaţiei de bază la 12 ani. Potrivit acestuia, reformele sunt menite să ofere tinerilor mai multă libertate de alegere şi să respecte normele europene, în contextul în care Ucraina a aderat la tratate internaţionale privind protecţia minorităţilor.
Într-o conferinţă de presă marţi la Bucureşti, diplomatul a respins criticile apărute în spaţiul public, afirmând că reformele au fost ţinta unor manipulări şi informaţii distorsionate. El a subliniat că Ucraina dispune de o foaie de parcurs clară privind garantarea drepturilor minorităţilor în procesul de aderare la UE.
Adjunctul administraţiei militare din Cernăuţi, Roman Greba, a precizat că în prezent în regiune funcţionează 63 de şcoli cu predare în română, dintre care 53 integral în această limbă, însă din 2027 structura educaţională va fi schimbată, fiind prevăzut un singur liceu cu predare exclusiv în română şi nouă licee bilingve.
Ambasadorul Prokopciuk a subliniat că cel mai recent recensământ din Ucraina a avut loc în 2001, când 151.000 de persoane s-au declarat cetăţeni români. Recensământul din 2022 nu a avut loc din cauza războiului, a amintit el.
În România, ministrul Educaţiei, Daniel David, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de impactul reformei asupra educaţiei în limba română. Într-o scrisoare adresată omologului ucrainean la sfârşitul lunii octombrie, acesta a insistat asupra respectării drepturilor minorităţii române şi a propus consultări bilaterale, reiterând că un dialog bazat pe transparenţă şi respect reciproc este singura soluţie pentru o reformă echilibrată.
În Cernăuţi, reorganizarea aprobată de Consiliul Regional prevede reducerea drastică a numărului de licee româneşti: din 20 vor rămâne doar patru, în pofida opoziţiei comunităţii locale. Liderii românilor atrag atenţia că elevii vor fi obligaţi să urmeze licee ucrainene, iar gimnaziile româneşti riscă să dispară treptat. Profesori şi reprezentanţi ai comunităţii consideră că reforma afectează dreptul constituţional la educaţie în limba maternă şi pune în pericol păstrarea identităţii culturale în localităţi istorice.(18.11.2025)
Raspunderea editoriala pentru aceasta publicatie apartine Agerpres.