Strategia Naţională de Apărare a Ţării a fost lansată în dezbatere publică pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, iar la capitolul „Riscuri şi vulnerabilităţi” sunt enumerate şi probleme precum „precaritatea educaţiei şi abandonul şcolar”, dar şi „numărul scăzut de absolvenţi de studii superioare, prin raportare la populaţia generală”, care „au impact negativ asupra dezvoltării ţării şi conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat”.
Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat, într-o conferinţă de presă, principalele elemente care vor face parte din noua strategie naţională de apărare, valabilă pentru perioada 2025-2030. Documentul, care poate fi consultat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, precizează că „disfuncţiile în domenii-cheie precum sănătatea, educaţia, protecţia socială şi administraţia pot crea vulnerabilităţi sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile şi propagarea infracţionalităţii cibernetice”.
În consecinţă, specialiştii au trasat mai multe direcţii de acţiune, între care „optimizarea sistemelor de educaţie şi formare profesională în vederea creşterii rezilienţei şi securităţii sociale”, iar prioritare vor fi „prevenirea şi diminuarea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, creşterea calităţii ofertei educaţionale, în spiritul diminuării inechităţilor regionale”. De altfel, combaterea analfabetismului funcţional a fost inclusă în premieră în acest tip de document, care mai subliniază că se va urmări şi „asigurarea cadrului partenerial educaţie – piaţa muncii (şi prin extinderea sistemului de educaţie duală) în vederea creşterii calităţii resursei umane”.
Prioritară va fi şi „reafirmarea rolului familiei în educaţia copiilor de vârstă preşcolară şi extinderea infrastructurii şcolare dedicate educaţiei timpurii, implementarea unor măsuri de creştere a siguranţei în şcoli şi combaterea violenţei şcolare”.
La capitolul „Direcţii de acţiune”, Strategia Naţională de Apărare a Ţării include şi „promovarea unei culturi a rezilienţei societale în vederea descurajării şi combaterii dezinformării şi a campaniilor de influenţă ostilă, prin consolidarea educaţiei vizând gândirea critică; dezvoltarea competenţelor de alfabetizare media şi digitală; asigurarea unei comunicări publice transparente, coerente şi bazate pe date verificate; respectarea valorilor patriotice şi promovarea iniţiativei cetăţeneşti”.
Şeful statului militează în document şi pentru „îmbunătăţirea accesului la educaţie şi cultură pentru toate categoriile sociale, inclusiv cele defavorizate, prin politici publice active, infrastructură modernizată şi servicii culturale de calitate”, precum şi „protejarea în educaţie a spiritului cunoaşterii, protejării patrimoniului cultural şi a identităţii naţionale, care întăresc ataşamentul faţă de ţară şi cultura naţională”.
Pe marginea analfabetismului funcţional s-a exprimat în această săptămână şi ministrul educaţiei, Daniel David, care îi consideră pe profesori pricipalii răspunzători. „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. (…) În zona preuniversitară responsabilitatea este a profesorului. Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a, la testele PISA sau la TIMSS, el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi, nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus ministrul David, într-un podcast organizat de Salvaţi Copiii România. Declaraţia a generat, cum era de aşteptat, reacţii negative din partea sindicatelor şi a cadrelor didactice. (O.N.)