Învăţământul tehnologic „nu duce lipsă de reglementări”, consideră Sorin Ion, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei, însă este văzut „ca o soluţie de rezervă şi nu reprezintă prima opţiune”. Pentru a lupta în principal cu mentalităţile şi cu percepţia publică asupra învăţământului tehnologic, acesta susţine că este nevoie de o reformă pentru a face mai atractivă oferta educaţională.
„(…) Ruta profesională şi, ulterior, liceu a unui elev, pentru a-şi putea susţine examenul de Bacalaureat, în acest moment, este de cinci ani. Un an în plus contează foarte mult la vârsta lor. Încercăm să facem ruta mai atractivă şi trebuie văzut nu ca un învăţământ format din două părţi distincte, ci învăţământ liceal cu posibilitate de ieşire după trei ani şi inserţie pe piaţa muncii”, a spus secretarul de stat, citat de Agerpres.
La Parlament a fost organizat, recent, un eveniment pe tema oportunităţii de a adapta Legea învăţământului preuniversitar 198/2023 în vederea introducerii calificărilor profesionale de nivel 1 şi 2, destinate elevilor sub 18 ani care studiază în licee tehnologice. Sorin Ion recomandă prudenţă şi o analiză detaliată în acest sens, declarând că „este bine să luăm exemple de bune practici din alte ţări, pentru că e foarte greu să inovezi în domeniul învăţământului tehnologic. (…) Cum organizăm un program de formare pe şase săptămâni la nivelul 1? Aş recomanda două lucruri: analiză europeană şi analiză de impact în viaţa unui liceu. (…) În Europa, se tinde către calificări de nivel 4 la liceu şi nu de nivel 3”. (O.N.)