România are una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar
România se confruntă cu o rată alarmantă a abandonului școlar, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat analizate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Abandonul școlar în România este definit ca încetarea frecventării învățământului obligatoriu de către un elev, rezultat din absențe nemotivate care conduc la imposibilitatea finalizării a doi ani școlari consecutivi.
Conform definiției din legea învățământului preuniversitar, un elev este considerat în situație de abandon școlar dacă, în cadrul învățământului obligatoriu, acumulează un număr de absențe nemotivate care îl împiedică să finalizeze succesiv doi ani de studiu. Din păcate, în România, zeci de mii de elevi dispar di sistem până la Bacalaureat.
Situația este deosebit de gravă în regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru, unde rata abandonului depășește semnificativ media UE.
În regiunea de Sud-Est, care include județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, rata de părăsire timpurie a educației atinge 26%, aproape triplu față de media Uniunii Europene. Situația este îngrijorătoare și în regiunile Centru (21%) și Sud-Muntenia (19%).
Cum a evoluat rata abandonului școlar în ultimii ani
În ultimii ani, rata abandonului școlar din România a rămas relativ constantă. În 2013, 17% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani părăsiseră prematur educația, iar în 2024 procentul a scăzut ușor la 16,8%. În contrast, media UE a scăzut de la 11% la 9,4% în aceeași perioadă.
Spania, care în 2015 avea o rată a abandonului școlar mai mare decât România, a reușit să îmbunătățească situația, reducând rata de la 20% la 13% în 2024.
Regiunea Nord-Est este singura care a înregistrat o scădere moderată a ratei de abandon, de la 25% în 2015 la 16% în 2024.
Factorii care pot influența rata abandonului școlar
În raport, Monitorul Social subliniază o legătură strânsă între abandonul școlar și rata sărăciei în ocupare. În România, aproximativ 10,9% din populația ocupată câștigă sub pragul lunar de sărăcie, o rată mult peste media UE de 8,5%.
„Părăsirea timpurie a educaţiei conduce deseori la neintegrarea pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că tinerii care nu au fost susţinuţi să îşi finalizeze studiile riscă să rămână afectaţi de sărăcie de-a lungul vieţii”, arată raportul.
Consecințele pe termen lung ale abandonului școlar
Cercetările indică faptul că mulți dintre cei care abandonează școala riscă să nu mai muncească deloc în mediul formal. Conform sondajului EU-LFS, jumătate dintre românii între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu educația lucrează sau caută un loc de muncă, în timp ce cealaltă jumătate nu este activă pe piața muncii.
„Persistenţa ratelor ridicate de abandon şcolar, în pofida numeroaselor dezbateri şi iniţiative publice, reflectă eficienţa limitată a intervenţiilor statului în acest domeniu”, subliniază Monitorul Social.
Ministrul Educației dă vina pe profesori pentru analfabetismul funcțional
Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit controverse prin declarațiile sale despre analfabetismul funcțional. El a atribuit principala responsabilitate cadrelor didactice, provocând reacții critice din partea sindicatelor.
„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”, a spus Daniel David, într-un podcast realizat de Salvați Copii.
Ministrul a subliniat că responsabilitatea pentru performanța slabă a elevilor revine în principal cadrelor didactice, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior. Declarațiile ministrului au stârnit zeci de reacții în mediul online. Un profesor a mărturisit că s-a simțit jignit de afirmațiile lui Daniel David cu privire la faptul că profesorii sunt motivul pentru care elevii sunt analfabeți funcționali și îl acuză pe ministru că nu reprezintă cadrele didactice din România.
Profesorii au reacționat dur după afirmațiile lui Daniel David
Declarațiile ministrului au provocat critici imediate din partea cadrelor didactice. Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat afirmațiile drept „calomnioase, injuste și ofensatoare”.
„O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, într-un comunicat citat de Edupedu.ro.
SIPA a solicitat retragerea declarațiilor și scuze publice adresate profesorilor din România. Sindicatul a subliniat devotamentul și profesionalismul cadrelor didactice, în ciuda subfinanțării cronice a sistemului educațional.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO