Bogdan Alexandrescu, Director Direcţia Agricolă, CEC Bank: Agricultorii au educaţie…

Oamenii care lucrează în domeniul agriculturii au evoluat în ultimii 15 ani atât din perspectiveă tehnică, folosesc utilaje mai bune, cât şi financiară. Acest lucru se vede inclusiv în ccifre, producţia medie la hectar pentru grâu de exemplu dublându-se în prezent faţă de 2010, susţine Bogdan Alexandrescu, Director Direcţia Agricolă, CEC Bank. El a fost prezent la conferinţa ZF Agrobusiness Summit 2025.

„Soldul creditelor pe agricultura a crescut de la an la an, undeva în medie între 10 şi 15%, anul acesta ajungând la 33 de miliarde de lei. Această creştere vine pentru că agricultorii şi-au îmbunătăţit foarte mult activitatea. Acum 15 ani, producţia medie la grâu pe hectar nu depăşea 2-3 tone. În 2025 cred că am ajuns aproape de 6 tone. Acum 15 ani, când mergeam pe teren, vedeam numai tractoare U650, vedeam semănători mai vechi. Acum văd utilaje performante, văd agricultori care au educaţie tehnică şi financiară mult mai bună. Activitatea lor s-a îmbunătăţit”, a spus Bogdan Alexandrescu.

Alte declaraţii ale lui Bogdan Alexandrescu în cadrul ZF Agrobusiness Summit 2025:

„Foarte multe bănci şi-au creat linii dedicate de agricultură, cu produse dedicate şi mod de analiză specializată în acest domeniu.

Plecând de la cultură mare, care o sezonalitate, adică modul cum are venituri agricultorul, modul cum are cheltuielile, văzând ce s-a întâmplat în ultimii ani şi modul cum s-au adaptat şi cei din cultura mare, agricultorii, dar şi sistemul bancar.

Dacă facem o retrospectivă pe cultură mare, am avut 2020, un an secetos, dar 2021 – un an foarte bun şi ca ploi, şi ca preţuri. Anul 2022 a fost un an de răscruce, în care preţul inputurilor, al seminţelor şi cheltuielilor directe s-au dublat. Dacă în 2021 cheltuiam undeva la 2.000- 2.500 de lei pe un hectar, în anul 2022 se cheltuiau aproape 6.000 lei. Anul 2023 a fost un an mediu, 2024 a fost unul secetor.  Toată lumea a demonstrat, inclusiv agricultorii de cultură mare, că ne-am adaptat. Aşa şi sistemul bancar şi-a adaptat produsele în funcţie de evoluţia acestui domeniu.

Observăm şi noi o schimbare în abordarea celor de pe cultură mare. Statistic vorbind, plouă mai mult de toamna până în primăvară decât din primăvară până toamna. Asta înseamnă că toţi au înfiinţat mai multe culturi de toamnă, cred că anul acesta au depăşit 60%. Vedem un an record la rapiţă, la grâu, lucru care-i face mai bancabili. O bancă care are o linie dedicată de agricultură nu se uită la un singur an. În medie, se uită pe mai mulţi ani pentru că poţi să ai deviaţii foarte mari din cauza secetei sau un an spectaculos care nu poate fi considerat o medie.

Statistic vorbind, din ultimii 15 ani, un ciclu de cinci ani are un an foarte bun, un an foarte secetos, doi ani medii şi unul mediu spre slab.

În afară de cultura mare, noi, ca bancheri, vedem foarte multe progrese şi în zona de creştere a animalelor, şi în cea de procesare. Vedem companii în zona de pui foarte profitabile, cu investiţii noi. Vedem foarte multe fonduri europene atrase de către fermieri pe zona de porc, de vită, pe lapte. Vedem progrese foarte mari şi dacă ne-am propune ca la nivel de hectar să nu ne mai gândim numai câte tone de grâu facem, ci câte fripturi de porc, de vită s-ar vinde la un hectar sau câte kilograme de brânză eu cred că soldul creditelor pe agricultură nu ar mai fi 33 de miliarde, ci profitabilitatea în plus pe care ar aduce-o produsul finit ne-ar duce spre 70 de miliarde de lei.

Evoluţia soldului de credite neperformante

Dacăa final de 2019 putem să spunem sold. Da, eu aş spune costul riscului. Să vă explic şi care e diferenţa.

Costul riscului la final de 2019 pe zona de producţie primară, din calculele noastre, era sub 1%. El variază în funcţie de anul agricol în care ne aflăm. De exemplu anul trecut a fost un an secetos. Mulţi clienţi au fost în imposibilitatea de a avea un comportament impecabil de plată. Noi studiem umiditatea în sol zilnic, ştim că pentru anul următor, având în vedere ploile care au fost săptămânile trecute, pentru cei care au însămânţat la grâu, la rapiţă o să fie un an bun pentru culturile de toamnă. Acum, cu umiditatea suntem mult mai bine decât anul trecut, este umiditate record în zona Moldova, în Tulcea.

Anul acesta, pe producţie primară rata mediei creditelor neperformante la noi este un pic mai jos decât celelalte domenii de activitate, dar pe zona de trading de cereale media este mai sus.

Pe zona de fructe şi legume avem un sold al creditelor foarte performant, un cost risc foarte bun, nu avem întârzieri.

Pe zona de zootehnie avem, la fel ca la producţia primară, deşi în trecut NPL pe zona de zootehnie era mult mai mare decât pe cel de producţie primară. Asta înseamnă că lucrurile au evoluat bine, în special în zona de pui şi chiar şi în zona de porc, acele ferme care au rezistat şi nu au avut pestă porcină, au făcut profit şi arată bine.

La începutul anului, preţul unui kg de porc în viu era 5 lei. Din calculele noastre, să produci un kilogram de porc te costă aproape de 7 lei. Preţul acum a depăşit 8 lei, deci există o sezonalitate, ca în orice domeniu.

Finanţări pentru perioade mai lungi

În general, ca bancher este foarte important în discuţia cu un client ca la un credit de investiţii să faci un calcul în cât timp scoate clientul investiţia.

Dacă, de exemplu, un hectar de teren costă 8.000 de euro într-o anumită locaţie, lucru pe care îl economiseşte acel producător agricol este arenda, care, în medie, în România e undeva între 200 şi 300 de euro.

Dacă el cumpără un hectar de teren cu 8.000 de euro scoate banii în 40 de ani. Dacă vrei să îi acorzi un credit acelui producător agricol pe 5 ani, pui presiune foarte tare. Atunci investiţia trebuie să fie pe un termen mai lung, de 15 ani.

Dacă vrea să facă o investiţie într-un sistem de irigaţii, calculul la amortizare se face şi într-un an cu secetă şi într-un an fără secetă. Atunci când plouă mult şi pe toată perioada anului nu ai cheltuieli foarte mari şi nu ai o amortizare extraordinară, dar într-un an foarte prost ai o amortizare. Din punctul meu de vedere, şi sistemele de irigaţii ca amortizare depăşesc între 10 – 12 ani şi trebuie să te duci cu un credit cât mai aproape de acea perioadă.

În general, în 2024, au fost foarte multe programe pe fonduri europene. Pentru noi, ca bancă, este mai confortabil să finanţăm 100 de lei, având în vedere că 50 de lei se întorc de la Uniunea Europeană. Practic clientul trebuie să recupereze doar investiţia de 50 de lei. Mai mult decât atât, dacă acea investiţie este prin fonduri europene, atunci noi ştim că este cineva acolo. există şi departamente specializate în bancă, dar şi consultanţi la clienţi, calcule făcute, astfel încât cineva îl verifică pe acel client că duce proiectul până la final. Interesul unei bănci, în general, este să dea şi credite de investiţii, care să crească profitabilitatea unui client, în retehnologizare, panouri fotovoltaice, investiţii în irigaţii. Este în interesul băncii să devină mai profitabil clientul, astfel încât să ia cât mai multe credite.

Doar anul trecut s-au acordat undeva aproape 600 mil. lei credite pe fonduri europene în zona de investiţii”.