Persoanele din UE cu un nivel ridicat de educație câștigă cu 68% mai mult decât cele cu educație scăzută. Situația în România

Impactul educației asupra veniturilor

Comisia Europeană subliniază în raportul „Investing in Education 2025” că un an suplimentar de educație poate crește venitul unei persoane cu aproximativ 7% în Europa.

Acest lucru se reflectă în statisticile Eurostat, care arată că venitul mediu net disponibil în UE, ajustat pentru dimensiunea gospodăriei, era de 21.644 de euro în 2024.

Veniturile variază semnificativ în funcție de nivelul de educație

– Educație scăzută: 17.517 euro

– Educație medie: 21.401 euro

– Educație superioară: 29.490 de euro

Nivelurile de educație sunt grupate în trei categorii ISCED

1. Scăzut (0-2): preșcolar, primar și gimnazial

2. Mediu (3-4): liceal și postliceal nonterțiar

3. Înalt (5-8): terțiar, inclusiv diplome universitare

Diferențe regionale în Europa

Decalajul de venit între educația superioară și cea medie variază de la 6% în Islanda la 62% în Turcia. În cadrul UE, acest decalaj oscilează între 15% în Austria și 57% în Lituania.

Se observă tendințe regionale clare:

– Europa de Est și Sud-Est: cele mai mari diferențe

– Țările nordice: cele mai mici diferențe

– Europa de Vest: diferențe moderate

Țări cu decalaje mari între educația superioară și cea medie

Recomandări

Afacerea microbuzelor electrice pentru elevi a atins recordul în Dâmbovița: 17 dubițe de 8 locuri, cumpărate cu 200.000 de euro bucata

– Turcia: 62%

– Lituania: 57%

– Albania: 54%

– România: 51%

– Bulgaria și Muntenegru: 48% fiecare

– Letonia: 44%

– Serbia: 40%

Țări cu decalaje mici

-Islanda: 6%

-Norvegia: 9%

-Suedia: 16%

-Danemarca: 19%

-Austria: 15%

În cele cinci mari economii europene, decalajul este moderat și apropiat de media zonei euro (31%):

– Italia și Germania: 30%

– Regatul Unit: 33%

– Franța și Spania: 34%

Decalajul între educația superioară și cea scăzută

La nivelul UE, diferența de venit între persoanele cu educație superioară și cele cu educație scăzută ajunge la 68%. În țările UE, acest decalaj variază de la 29% în Danemarca la 178% în Bulgaria.

Situația în România

În șapte țări, printre care și România, absolvenții de universitate câștigă cel puțin dublu față de cei cu educație scăzută:

– Bulgaria: +178%

– România: +148%

– Serbia: +114%

– Turcia: +111%

– Albania: +108%

– Macedonia de Nord: +106%

– Muntenegru: +100%

Aceste țări tind să aibă și unele dintre cele mai mici salarii minime din Europa.

Decalajul este sub 50% în opt țări:

– Islanda: 14%

– Norvegia: 24%

-Danemarca: 29%

-Finlanda: 36%

-Olanda: 41%

-Suedia și Slovenia: 48% fiecare

-Austria: 49%

Factori care influențează decalajele de venit

Potrivit Euronews, există o corelație moderată între nivelul general al veniturilor dintr-o țară și amploarea decalajelor educaționale. Țările cu venituri mai mici tind să aibă diferențe mai mari.

Top 10 țări cu cele mai mici venituri medii anuale nete pentru persoanele cu educație superioară:

1. Albania: 4.348 euro

2. Macedonia de Nord: 4.919 euro

3. Muntenegru: 6.429 euro

4. Turcia: 7.542 euro

5. Serbia: 8.598 euro

6. Ungaria: 11.580 euro

7. Slovacia: 11.752 euro

8. România: 12.463 euro

9. Bulgaria: 12.569 euro

10. Grecia: 14.166 euro

Explicații pentru variațiile observate

Dr. Gabriel Zajur, expert social pentru Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, subliniază rolul sistemelor fiscale și de transfer în explicarea diferențelor între țări.

„Designul sistemului fiscal și de beneficii” este un factor major, notând că cifrele se referă la venituri după impozite și transferuri. Structura pieței muncii este un alt factor important.

Raportul OECD „Education at a Glance 2024” sugerează că „factori specifici fiecărei țări, cum ar fi puterea sindicatelor, extinderea acordurilor colective de muncă și calitatea mediilor de lucru, joacă un rol semnificativ”.

Zajur evidențiază importanța negocierilor la nivel de sector, a standardelor minime puternice, a beneficiilor substanțiale și a politicilor active pe piața muncii în țările nordice, Olanda și Austria.

„Premiul mic nu este un eșec al învățământului superior; este un succes al modelului social”, argumentează el.

Recomandări

Chinezii lansează un rival pentru Dacia Duster în România. Modelul face ravagii în Australia și are un preț imbatabil

În țări precum Germania, Austria și Elveția, sistemele duale de educație terțiară și formare profesională pot direcționa absolvenții cu educație scăzută către roluri productive și bine plătite.

„Veniturile celor cu educație medie cresc, reducând decalajul față de absolvenții de studii superioare fără o redistribuire masivă”, adaugă Zajur.

În țările unde persoanele cu educație superioară câștigă semnificativ mai mult, Zajur notează influența unor factori precum rețele de siguranță mai slabe, diferențe mai mari de productivitate între sectoare, o informalitate mai mare și o prevalență mai ridicată a firmelor mici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE