„Elevii au libertatea de a-și alege propriile materii și de a se educa singuri pentru cariere de secol XXI”

Marian Staș, părintele școlilor-pilot din România: „Își proiectează propriile planuri-cadru, iar elevii au o mare libertate de decizie”

Marian Staș, expert în educație și „părintele” școlilor-pilot din România, a explicat pentru Libertatea modul în care funcționează aceste unități de învățământ, punctând, printre altele, și avantajele conceptului. 

„Există două categorii de pilotări: una care are loc deja – sunt 17 școli care au adoptat încă din anul 2021 conceptul – și ceea ce se cheamă Programul Național de Pilotare Curriculară, care va fi implementat în anul școlar viitor și la care ministerul lucrează acum”, a precizat specialistul.

Cât despre școlile-pilot, acestea sunt școli care fac parte din sistemul de învățământ de stat și ai căror profesori se gândesc, în primul rând, la cum să le ofere copiilor o educație de secol XXI. Vorbim despre cadre didactice implicate, care sunt deschise către noutate, tehnică, tehnologie, digitalizare, modernism și inovare, care vor să ridice ștacheta educației, care se implică, cărora chiar le pasă de viitorul elevilor. 

Marian Staș a explicat că aceste unități de învățământ își proiectează propriile planuri-cadru, „evident, în afara trunchiului comun, care cuprinde materiile obligatorii pentru toți elevii. Dar, în schimb, transformă și inovează în zona de decizie a elevilor din oferta școlii”. 

Recomandări

Reporterii Libertatea au mers în tabăra deținută de Federația Rusă pe litoralul bulgăresc. Ce au descoperit dincolo de gardul pe care scrie „Obiectivul nu este operațional!”

Planul-cadru este un document școlar elaborat de Ministerul Educației și are un caracter unic și obligatoriu pentru toate școlile. Cuprinde obiectele de studiu din fiecare clasă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei discipline – cu scopul de a asigura elevilor aceeași pregătire. Planul-cadru stabilește numărul de ore minim şi maxim pentru fiecare disciplină. Planurile-cadru pentru liceu nu au mai fost schimbate de 20 de ani.

De ce să-mi dau copilul la o școală-pilot? Specialist: „Elevii sunt pregătiți pentru joburi și cariere de secol XXI”

Ceea ce trebuie, din start, să știe părinții este faptul că toate unitățile de învățământ care pilotează și care nu pilotează oferă copiilor șanse egale pentru a putea susține Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Transformările nu sunt de așa natură încât elevii să nu poată da examenele naționale. „Nimeni nu se atinge de Evaluarea Națională și de Bacalaureat”, a lămurit situația Marian Staș.

Până în acest an, continuă expertul, pilotarea a fost gândită și pusă la dispoziția școlilor care-și doreau să facă diverse transformări de plan-cadru sau de structură de an școlar, așa cum au făcut de exemplu, cei de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București. „În momentul de față, Daniel David a făcut o mutare istorică și a pus pe masă două tipuri de plan-cadru. Primul este cel clasic, gândit de comisiile de specialitate, și care se adresează școlilor care nu vor să piloteze. Al doilea este o variantă pe care am proiectat-o eu împreună cu Radu Szekely, consilierul ministrului educației, și care va face obiectul Programului Național de Pilotare Curriculară implementat la anul”. 

Vorbim despre un model care oferă școlilor libertatea de a proiecta planuri-cadru pentru liceu cât mai apropiate de ceea ce înseamnă nevoile și interesele copiilor din ziua de azi. „Marele avantaj pe care îl prezintă școlile-pilot este faptul că elevii învață să aleagă, fiind puși în fața alegerilor”, consideră Marian Staș.

Expertul se referă la faptul că elevii vor parcurge foarte serios materiile din trunchiul comun însă, în același timp, își vor dezvolta competența de a evalua opțiuni curriculare, iar apoi de a opta pentru una sau alta dintre disciplinele din oferta școlii, în funcție de interesele lor. „Este cel mai important avantaj dintre toate, căci societatea de azi este caracterizată în proporție de 99% prin luarea de decizii. Or, școlile-pilot asta oferă copiilor: posibilitatea de a se educa pe ei înșiși cum vor și cum le place”. 

Recomandări

Peste 200 de parlamentari români încasează lunar câte 35.000 de lei cash. Trebuie să prezinte acte justificative pentru doar jumătate din sumă

Cum ar fi să existe în orar o materie precum „Inteligența artificială și funcționarea dronelor”?

În momentul de față, planurile-cadru gândite de Ministerul Educației pentru școlile care nu pilotează conțin 50% materii din trunchiul comun, 35% materii din curriculum de specialitate și doar 15% materii la alegerea elevilor din oferta școlii. „Elevilor nu le mai rămâne nicio libertate de alegere. 15% este infim! E ca și cum nu ar fi! Aceste planuri-cadru au fost gândite doar pentru normele profesorilor, nu spre binele elevilor!”

Spre deosebire, planurile-cadru gândite pentru școlile-pilot au păstrat materiile din trunchiul comun și din oferta școlii eliminându-le, în schimb, pe cele de specialitate. Și iată cum, dintr-un foc, elevii au o mare mare libertate de decizie. „Curriculum de specialitate a fost eliminat, iar acele ore s-au dus în zona de alegere a elevilor. Prin urmare, aceștia vor învăța disciplinele obligatorii pentru toată lumea, iar apoi, în restul orelor care au mai rămas, fiecare va alege ce vrea să studieze. Școlile vor veni cu propriile oferte, iar copiii se vor orienta în funcție de interesele și pasiunile lor”.

Și, pentru că am ajuns cu discuția în acest punct, l-am rugat pe Marian Staș să ne ofere câteva exemple de materii care ar putea fi incluse în oferta școlilor. „Putem avea, de exemplu, o materie intitulată Inteligența artificială și funcționarea dronelor, un domeniu integrat care cuprinde noțiuni și de matematică, de fizică, robotică și inginerie. Putem avea Istoria ideilor și credințelor religioase, Leadership transformațional, Elemente de inteligență artificială aplicate în sociologie, Elemente de inteligență artificială aplicate în cercetare sau Cum dezvoltăm proiecte de secol XXI, a detaliat expertul.

În școlile-pilot vor preda inclusiv specialiști din afara sistemului

Materiile care vor face parte din oferta școlii vor fi alese de unitățile de învățământ respective. „Există, însă o Comisie națională pentru programul național de pilotare curriculară din care fac parte 15 specialiști. Aceștia au rolul de monitorizare a proiectelor de planuri-cadru propuse de școli, dar au și un rol de mentorat. Sunt profesioniști care, la nevoie, acordă asistență școlilor în realizarea planurilor-cadru”.  

Toate bune și frumoase, însă cine va preda aceste materii? Asta, în contextul în care România se confruntă cu un deficit major de resursă umană. Profesorii care ating pragul pensionării se retrag din sistem, însă puțini sunt cei care vin în locul lor. Motivul? Școala nu mai este atractivă, tinerii care ies de pe băncile facultăților își caută joburi în domenii mult mai bine plătite. Marian Staș este însă optimist. „Pepiniere există chiar în cadrul școlilor ai căror profesori pot ține aceste ore. Unii dintre ei. Alte pepiniere sunt reprezentate de marile proiecte de pregătire a profesorilor cum ar fi, de pildă, proiectul Merito, programul Aspire, cum ar fi  Asociația pentru Valori în Educație etc.”. 

Apoi, continuă Marian Staș, școlile pot încheia diferite parteneriate cu mediul privat. „Un sfert sau o treime din orele dedicate disciplinelor respective să fie asigurate de oameni care lucrează în afara sistemului, care vin din exterior. Specialiști, cercetători, profesioniști”. Bine, bine, dar cum vor fi plătiți acești oameni din afara sistemului? Există două modalități, ne răspunde specialistul: munca pro bono, voluntară, și diferitele finanțări europene pe care școlile le pot accesa. 

În prezent, în România 17 unități de învățământ au primit aprobare să-și piloteze propriile planuri-cadru. Acestea pot fi consultate în lista de mai jos:

„Începând cu anul școlar 2026-2027, nicio școală din România nu va mai putea spune că nu poate pilota acest concept. Motivul? Ministrul David a adoptat anul acesta două tipuri de planuri-cadru. Unul clasic și unul revoluționar. Mingea va fi, așadar, în terenul școlilor. Atunci vom vedea cui îi pasă cu adevărat de copii, cine are curaj să se implice, cine face pasul înainte pentru o educație ca-n afară”, a mai spus specialistul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE