Educația se află la un nivel record, aproximativ jumătate (48%) dintre tinerii adulți din țările membre și partenere ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) fiind absolvenți de studii superioare, față de doar 27% în 2000, conform unui raport OCDE, în care sunt semnalate și problemele cu care se confruntă sistemul educațional, în special privind accesul la educație și ratele scăzute de absolvire.
Absolvenții de studii superioare tind să se bucure de venituri mai mari, locuri de muncă mai stabile și o sănătate mai bună, potrivit noului raport ‘Education at a Glance 2025’, publicat marți.
Acest raport oferă statistici naționale comparabile care măsoară starea educației la nivel mondial. Acesta arată că, în ciuda creșterii generale a nivelului de absolvire a studiilor superioare, mediul familial continuă să influențeze puternic cine urmează studii superioare. Doar 26% dintre tinerii adulți din familii cu un nivel mai scăzut de educație dețineau o calificare superioară, față de 70% din gospodării cu un nivel înalt de educație, în 2023. Obstacolele financiare și lipsa de sprijin academic și social sunt adesea handicapuri pentru studenții defavorizați.
Ratele scăzute de absolvire a studiilor superioare subminează, de asemenea, rentabilitatea investițiilor publice, agravează deficitul de competențe și limitează accesul la oportunități, conform raportului. În 32 de țări OCDE și partenere, doar 43% dintre studenți promovează examenul de licență la timp, ajungând la doar 70% în termen de trei ani suplimentari, cu rate relativ mai mici în rândul bărbaților (63% comparativ cu 75% pentru femei).
‘Învățământul terțiar de înaltă calitate oferă cursanților competențele necesare pentru a valorifica oportunitățile de pe piețele muncii în continuă evoluție, permițând în același timp societăților noastre să navigheze prin transformările structurale generate de îmbătrânirea populației, inteligența artificială, digitalizare și tranziția verde’, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. ‘Alinierea educației la nevoile pieței muncii va fi esențială, deoarece necorelarea persistentă a competențelor impune costuri reale asupra salariilor și productivității și afectează bunăstarea individuală’, a mai susținut el.
Ratele scăzute de absolvire sunt explicate adesea prin neconcordanța dintre așteptările studenților și conținutul programului, pregătirea academică inadecvată și sistemele de sprijin insuficiente. Consolidarea pregătirii academice și a orientării în carieră în învățământul secundar, precum și conceperea programelor terțiare cu secvențe de cursuri clar definite și măsuri de sprijin pentru cei expuși riscului de a rămâne în urmă, ar fi de ajutor, se arată în raport.
Sistemele de învățământ terțiar ar trebui să mențină standarde riguroase chiar și pe măsură ce extind accesul. De asemenea, acestea trebuie să ofere sprijin personalizat pentru studenții cu așteptări anterioare diferite în ceea ce privește educația și cariera.
Raportul subliniază faptul că profesorii cu înaltă calificare sunt esențiali pentru buna funcționare a sistemelor de învățământ la toate nivelurile și că penuria de cadre didactice face mai dificilă recrutarea și menținerea cadrelor didactice bine pregătite.
Fluctuația ridicată a personalului complică recrutarea. În majoritatea țărilor în care există date disponibile, între 1% și 3% dintre profesori se pensionează anual. În Danemarca, Estonia și Anglia, aproape 10% dintre profesori demisionează anual, ceea ce necesită eforturi semnificative și continue de recrutare. În schimb, mai puțin de 1% dintre profesorii din Franța, Grecia și Irlanda demisionează în fiecare an, ceea ce creează o stabilitate mai mare a personalului, dar limitează pe de altă parte reînnoirea forței de muncă didactice.
Atragerea profesorilor aflați la a doua carieră poate contribui la atenuarea deficitului, introducând în același timp seturi mai largi de competențe în profesie. Șaisprezece din 28 de țări și economii cu date disponibile oferă căi specifice dedicate pentru persoanele care își schimbă cariera. Măsurile complementare pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și oferirea de oportunități de progres în carieră ar putea sprijini în continuare recrutarea și menținerea cadrelor didactice.
Raportul ‘Education at a Glance 2025’ analizează sistemele educaționale ale celor 38 de țări membre ale OCDE, precum și ale Argentinei, Braziliei, Bulgariei, Chinei, Croației, Indiei, Indoneziei, Peru, României, Arabiei Saudite și Africii de Sud.
Învățământul din România conform raportului ‘Education at a Glance’:
În România, ponderea tinerilor adulți cu studii sub nivelul secundar superior (liceu) a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. De asemenea, România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care, în aceeași perioadă, a scăzut și nivelul de educație terțiară (studii superioare): ponderea tinerilor adulți cu o calificare superioară a scăzut de la 26% în 2019 la 23% în 2024.
Studiile superioare garantează perspective excelente de angajare în România (rata de ocupare a forței de muncă este de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE). Cu toate acestea, avantajul salarial mediu pentru lucrătorii în vârstă de 25-64 de ani cu studii superioare în raport cu lucrătorii cu nivel secundar superior este de 41%, sub media OCDE de 54%.
Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în România este peste media OCDE (22%, comparativ cu 14%). Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special pentru cei cu studii sub nivelul secundar superior (18% sunt șomeri, iar 45% nu sunt angajați).
Proporția copiilor și tinerilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ din România este relativ mare în rândul grupelor de vârstă 6 – 14 ani și respectiv 15 – 19 ani (16%, respectiv 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% și 16%).
Sistemele de învățământ trebuie să se adapteze la evoluția numărului de copii. România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani între 2013 și 2023 și se preconizează că va întâmpina o scădere suplimentară de 11% între 2023 și 2033.
În România, conform raportului, 62% dintre noii admiși la programele de licență își finalizează studiile în durata teoretică (peste media OCDE de 43%), iar 65% și 66% fac acest lucru în termen de un an și trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59% și 70%).
România reușește să atragă un număr tot mai mare de studenți străini și a înregistrat o creștere de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023 (comparativ cu media OCDE, care a crescut, de asemenea, de la 6% la 7,4% în aceeași perioadă).
Salariile relative ale profesorilor din România sunt ridicate, conform raportului. Profesorii din învățământul primar câștigă în medie cu 14% mai mult decât lucrătorii cu studii superioare, în timp ce, în întreaga OCDE, profesorii din învățământul primar câștigă de obicei cu 19% mai puțin. În plus, profesorilor li se pot acorda compensații suplimentare pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.
Conform raportului, elevii din România primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial (cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media la nivelul OCDE), din care 46% și, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, lecturii, scrierii și literaturii.
Proporția tinerilor adulți (25-34 de ani) care nu au absolvit studiile secundare superioare (liceul) continuă să scadă în OCDE, ajungând la o medie de 13%. Această tendință continuă și în România, unde ponderea a scăzut de la 26% la 24% între 2019 și 2024. În medie, în țările OCDE, 42% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani dețin o calificare terțiară, comparativ cu doar 19% în România. Proporția este puțin mai mare în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani din România (23%), dar a scăzut din 2019 (26%). În ciuda unui avantaj salarial sub medie pentru adulții cu studii superioare, un nivel de educație superior garantează în continuare perspective solide de angajare: 92% dintre tinerii adulți din România cu studii superioare sunt angajați, comparativ cu 87% în medie în țările OCDE.
Sfârșitul adolescenței și începutul vârstei de douăzeci de ani sunt ani critici pentru finalizarea învățământului secundar superior și tranziția către învățământul terțiar sau către piața muncii. Cu toate acestea, unii tineri nu sunt nici angajați, nici nu urmează cursuri de educație sau formare profesională (NEET), ceea ce indică potențiale bariere în calea intrării pe piața muncii sau a continuării educației. În România, 22% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu sunt nici angajați și nici nu urmează cursuri de educație sau formare profesională, procent peste media OCDE de 14%.
Persoanele cu un nivel de educație mai ridicat se confruntă, în general, cu un risc mai mic de șomaj și câștigă salarii mai mari. Finalizarea învățământului secundar superior este deosebit de importantă în reducerea riscului de șomaj. În medie, la nivelul OCDE, 12,9% dintre tinerii adulți activi din punct de vedere economic (25-34 de ani) fără o calificare secundară superioară sunt șomeri, comparativ cu 6,9% dintre cei care au absolvit studii secundare superioare sau postliceale non-terțiare. Cei care continuă să obțină o calificare terțiară înregistrează o reducere suplimentară relativ mai mică a șomajului, cu 4,9% dintre tinerii adulți cu studii terțiare șomeri în medie la nivelul OCDE. Acest model este similar în România (deși la un nivel mai ridicat): 18,1% dintre tinerii adulți fără o calificare secundară superioară sunt șomeri, comparativ cu 4,6% dintre cei care au absolvit studii secundare superioare sau postliceale non-terțiare și 2,3% dintre absolvenții de studii terțiare.
Există disparități semnificative în ceea ce privește sumele pe care guvernele le cheltuiesc în fiecare an pentru educație în țările OCDE, partenere și în curs de aderare. În România, investițiile în educație în învățământul primar și terțiar se situează la 2,5% din PIB, ceea ce este sub media OCDE de 4,7%. Ponderea posturilor didactice neocupate este de 1,9%, iar ponderea profesorilor necalificați este de 2%, conform raportului OCDE, ce poate fi consultat la adresa: https://www.oecd.org/en/publications/education-at-a-glance-2025_1a3543e2-en/romania_e364188c-en.html.AGERPRES/(AS – editor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Citeşte şi:
Prezentarea raportului OCDE privind educația – ‘Education at a Glance 2025’