După întâlnirea de luni cu sindicatele din educație, ministrul Daniel David a fost de acord ca în perioada următoare să îi ceară premierului Ilie Bolojan să renunțe la unele dintre cele mai criticate măsuri luate de Guvern în domeniul educației. Anunțul a fost făcut de liderii de sindicate marți, într-un mesaj transmis colegilor lor din țară, obținut de HotNews.
La întâlnirea de luni cu ministrul Daniel David au participat liderii a trei sindicate din educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală (FNS) „Alma Mater”.
Liderii de sindicat spun că i-au atras atenția lui Daniel David asupra „efectelor dezastruoase” ale măsurilor pentru educație din primul pachet fiscal, „în special asupra învățământului preuniversitar”.
Sindicaliștii i-au imputat ministrului Daniel David că a acceptat aceste măsuri „fără să se facă, în prealabil, un studiu privind consecințele acestora”, le-au transmis liderii de sindicate colegilor lor din teritoriu în informarea consultată de HotNews.
Cele trei mari probleme din educație după adoptarea măsurilor fiscale, în opinia sindicatelor
Liderii de sindicat au reclamat, în special, creșterea normei didactice de predare, creșterea numărului de elevi dintr-o clasă și comasarea anumitor școli.
„Cea mai acută problemă dezbătută a fost cea a creșterii normei didactice de predare, efectele acestei măsuri fiind cele mai dureroase deoarece vor fi multe cadre didactice titulare cărora nu li se pot asigura cele 20 de ore”, au transmis colegilor lor liderii de sindicat după discuția cu ministrul David.
„Mai mult, creșterea efectivelor de elevi la clasă generează revenirea la efectivele de elevi/preșcolari „istorice” și, evident, la comasări de grupe/clase, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de posturi/norme. De asemenea, scăderea tarifului pentru plata cu ora va conduce la creșterea deficitului de resursă umană calificată pentru un număr important de discipline”, spun liderii de sindicat că i-au transmis ministrului Educației.
„În plus, comasarea a sute de unități de învățământ va conduce la concedieri ale personalului didactic auxiliar și administrativ”, conform acestora.
„Daniel David s-a angajat să îi ceară premierului să se renunțe la aceste măsuri”
Sindicaliștii le-au transmis colegilor din teritoriu că în timpul discuției de luni ministrul Educației „s-a angajat că va solicita o discuție cu prim-ministrul, pentru a-i prezenta situația și pentru a-i propune să se renunțe la aceste măsuri”.
Daniel David nu a răspuns solicitării HotNews pentru un punct de vedere.
Angajamentul pe care reprezentanții profesorilor susțin că și l-a luat ministrul Daniel David vine în contextul în care marți sindicatele din educație s-au aflat în a cincea zi de proteste în fața Ministerului Educației.
Cadrele didactice îi cer demisia ministrului Educației, Daniel David, și amenință că vor boicota organizarea sesiunii de toamnă a Bacalaureatului, precum și începerea anului școlar, dacă nu se va renunța la o parte dintre măsurile anunțate de Guvernul Bolojan.
„Precizăm că reprezentanții federațiilor sindicale au respins categoric propunerea conducerii MEC de a participa la elaborarea legislației subsecvente Legii 141/2025, atenționând că acțiunile de protest vor continua până când masurile care vizează învățământul preuniversitar vor fi abrogate”, se arată în mesajul transmis profesorilor din țară, semnat de liderii de sindicat Simion Hăncescu și Marius Nistor.
La o zi după întâlnirea sindicatelor cu ministrul, inspectoratele au cerut informații de la școli privind normele didactice
Inspectoratele Școlare Județene, respectiv Inspectoratul Școlar București au cerut școlilor, marți, 5 august, să „transmită numărul de titulari pentru care nu se vor găsi soluții de completare a normei în specialitate, la nivelul unității/unităților de învățământ în care sunt încadrați conform deciziei de numire”, conform informațiilor HotNews.
„Eu am venit să ajut, nu să încurc”
În contextul protestelor organizate de sindicatele nemulțumite de măsurile fiscale care afectează domeniul educației, ministrul Daniel David a transmis, în 31 iulie, că nu are de gând să își dea demisia: „Dacă demisia mea ar fi rezolvat situația financiară din Educație-Cercetare și a țării, aș fi anunțat-o demult”.
„Știu că ați auzit o mulțime de miniștri care au justificat rămânerea în funcții în numele unei responsabilități neclare sau care au plecat cu justificări convenabile pentru a evita presiunea problemelor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu și-ar dori să conducă acum ministerul”, a spus David.
„Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit și nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat țara noastră în două mandate legate de două momente critice și anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat”, a continuat el.
Daniel David a mai spus că „grija” și „obligația” lui ca membru al Guvernului sunt „să ne salvăm din toamnă sistemul și prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, și țara”: „Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm – tot împreună – pentru dezvoltare.”
Deciziile care au creat revoltă în Educație: norme crescute pentru profesori, școli comasate, burse reduse și plata cu ora diminuată
Creșterea normei profesorilor din preuniversitar, reducerea burselor pentru elevi și studenți, comasarea școlilor mici și limitarea plății cu ora sunt câteva dintre măsurile incluse în pachetul fiscal asumat de Guvern în Parlament. HotNews vă prezintă o centralizare a acestora:
Școli mai puține, clase mai pline
Una dintre cele mai vizibile schimbări este comasarea unităților de învățământ. De acum înainte, dacă legea prin care a fost adoptat primul pachet de măsuri fiscale nu va fi schimbată, o școală va putea avea personalitate juridică doar dacă atinge anumite praguri minime de elevi:
- 500 pentru unitățile clasice
- 300 pentru cele postliceale
- 250 de preșcolari sau 200 de antepreșcolari pentru grădinițe
- 50 de elevi pentru învățământul special
În cazul învățământului în limba minorităților naționale, pragurile se reduc cu până la 40%.
Legea permite creșterea numărului maxim de elevi dintr-o clasă cu până la patru elevi, în situații justificate. Astfel, clasele pot ajunge la:
- 24 de elevi în învățământul primar
- 28 la gimnaziu
- 30 la liceu
În comunități izolate, pot funcționa clase simultane.
Crește norma didactică
Din anul școlar 2025–2026, norma didactică crește de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor.
Excepții:
- 18 ore pentru cadrele cu gradul I și activitate de mentorat
- 26 de ore pentru profesorii de instruire practică
- 22 de ore pentru aceștia dacă au gradul I și mentorat
Pentru învățători, se introduc 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână.
Profesorii cu peste 25 de ani vechime și grad didactic I pot beneficia de o reducere de 2 ore din norma săptămânală, dacă au rezultate educaționale foarte bune.
De asemenea, degrevările directorilor de școli și ale inspectorilor școlari scad la maximum 50% din norma de predare (adică 10 ore). Directorii CCD și CJRAE vor putea fi degrevați doar 30% (adică vor preda 14 ore).
Plata cu ora, reglementată mai strict
Numărul de norme alocate pentru plata cu ora va fi redus cu până la 50%, echivalentul a 540.000 de ore – adică circa 30.000 de norme.
Din 1 septembrie 2025, plata cu ora va fi calculată pe baza salariului de bază al cadrului didactic titular, la care se pot adăuga doar anumite sporuri (pentru predare simultană, învățământ special, penitenciar, izolare, handicap sau suprasolicitare psihică).
„Deja avem informații din școli, de la directori, de la colegii din consiliile de administrație, că sunt foarte multe discipline unde colegii noștri refuză să mai ia plata cu ora. În momentul în care o oră plătită în regim de plata cu ora este echivalentul orei unui zilier din România, este clar că ea nu mai prezintă niciun fel de interes”, a spus marți, la TVR Info, liderul de sindicat Marius Nistor despre această măsură, citat de Edupedu.ro.
„Sunt discipline deficitare ca resursă umană. Cine va veni să predea acolo? Erau pensionari care veneau și ocupau posturile respective. La 22-30 lei pentru ora plătită în regim de plata cu ora nu vor mai veni. Și atunci ce vom face? Ce profesori vor fi în sălile de clasă din 8 septembrie?”, a întrebat Marius Nistor.
Bursele elevilor: mai puține tipuri, reguli mai stricte
Sistemul de burse pentru elevi se simplifică și se restrânge la doar trei tipuri: bursa de merit, bursa socială și bursa tehnologică, aceasta din urmă acordată exclusiv elevilor din învățământul profesional (inclusiv în regim dual). Elevii din liceele tehnologice nu vor mai beneficia de bursă tehnologică.
„În învățământul profesional trebuie să păstrăm bursele tehnologice, pentru că există colaborări și contracte cu firme. În cazul liceelor tehnologice se vor acorda burse de merit și sociale, nu burse tehnologice”, a explicat ministrul Educației, Daniel David.
În același timp, bursele de performanță și reziliență sunt eliminate complet.
Și criteriile pentru bursa de merit se schimbă semnificativ. Nu va mai exista un prag fix de 30% din clasă care trebuie să primească bursă, iar acordarea acesteia va depinde strict de performanța individuală. „Meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem, prin lege, minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toți copiii dintr-o clasă au 9,50, toți primesc bursă și ajungem la 90% sau chiar 100%. Ceea ce nu este obișnuit”, a spus ministrul.
În cazul bursei sociale, condițiile se relaxează pentru anumite categorii de elevi. Nu mai este necesară demonstrarea unui venit mic pentru:
- elevii cu afecțiuni grave;
- elevii orfani;
- cei reintegrați după școlarizare la domiciliu sau în „Școala din Spital”;
- mamele minore, care vor primi 700 lei/lună dacă frecventează cursurile.
În plus, elevii pot primi burse suplimentare din fonduri private sau de la autoritățile locale. Bursele rămân neimpozabile.
Burse mai mici pentru studenți
Și studenții sunt vizați de modificările legislative, în special în ceea ce privește bursele. Acestea nu vor mai fi acordate pe perioada vacanțelor, cu excepția granturilor pentru doctoranzi, care rămân valabile pe tot parcursul anului.
În plus, baza de calcul pentru burse se schimbă: în loc de salariul minim brut, se va folosi salariul minim net, ceea ce înseamnă sume mai mici.
Bugetul total pentru burse scade față de 2023 și 2024, dar, potrivit ministrului Educației, Daniel David, „este mai mare decât cel întâlnit în 2022” și reprezintă o măsură temporară, aplicabilă pe durata unui ciclu complet de studii.
Tipurile de burse care vor continua să fie acordate includ bursele de merit, bursele sociale și cele ocazionale, iar fiecare universitate are libertatea de a stabili criteriile exacte de acordare. Granturile doctorale nu sunt afectate de aceste modificări.
Măsuri amânate
O parte dintre reformele prevăzute de legea Bolojan nu vor fi aplicate imediat, ci au fost amânate până în anul școlar 2027–2028.
Este vorba despre măsuri care presupun restructurări ample sau investiții suplimentare, precum reorganizarea inspectoratelor școlare și a ARACIP, extinderea Programului Național „Masă sănătoasă” pentru un milion de elevi sau suplimentarea costului standard pentru școlile din medii defavorizate.
Tot în așteptare rămân și programul „Școala după școală”, alocările suplimentare pentru școlile cu mai puțin de 300 de elevi, norma redusă pentru profesorii implicați în proiecte europene, programul național de alfabetizare funcțională, precum și primele de instalare și pensionare pentru cadrele didactice.
De asemenea, este amânată și înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă și a camerelor-resursă dedicate elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).