Legea Bolojan, forma finală asumată în Parlament. 10 măsuri care lovesc în Educație. Cei mai mulți bani, tăiați de la profesori

Legea Bolojan închide robinetul cu bani. Se anunță „secetă” mare în Educație

România a ajuns în situația disperată în care este nevoită să strângă cureaua în jurul gâtului studenților, elevilor și profesorilor, parafrazând ceea ce spunea, zilele trecute, un lider de sindicat. 

Iată care sunt măsurile de austeritate care lovesc în Educație asumate de Guvern, ieri, în Parlament.

• Crește norma didactică a profesorilor – Una dintre cele mai controversate măsuri vizează norma didactică a profesorilor din învățământul preuniversitar care crește, în medie, de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Este o măsură fără precedent în ultimii ani. Creșterea normei didactice înseamnă încărcarea programului profesorilor titulari. Două ore pe săptămână nu înseamnă însă două ore de predare efectivă la clasă. Înseamnă, printre altele, timp de pregătire în plus și timp de corectare în plus. O muncă suplimentară neplătită.

• Scade tariful la plata cu ora. Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizaţia pentru învăţământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizaţie pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare.

Recomandări

Ce ar însemna ca România să fie retrogradată la „junk”. Viața cetățenilor ar deveni un calvar: salarii stagnante sau venituri pierdute complet

• Ore de pregătire remedială. Învățătorii vor fi obligați să asigure cel puțin două ore de pregătire remedială pe săptămână, în cadrul normei didactice.

• Crește numărul elevilor dintr-o clasă – Însă, în același timp, crește și numărul maxim de elevi dintr-o clasă, efectivele fiind majorate cu până la 6 elevi față de limitele anterioare, potrivit edupedu. Astfel, la gimnaziu vor fi până la 28 de elevi/clasă, la liceu până la 30 de elevi într-o clasă, iar în învățământul primar vor fi până la 24 de elevi într-o clasă. 

• Crește numărul de ore de predare pentru directorii de școli – Directorii de școli și licee vor fi obligați să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent au derogare și predau 6 ore. Directorii Caselor Corpului Didactic, Centrelor Județene de Resursă și Asistență Educațională și centrelor de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore.

• Salarii compensatorii amânate – Acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de Legea 199/2023 este amânată până în anul universitar 2027–2028.

Recomandări

Val masiv de rachete și drone lansat de Rusia asupra orașelor ucrainene îndepărtate de front. Polonia a trimis avioane de luptă la graniță

• Salarii înghețate – În ceea ce privește institutele naționale de cercetare, bugetele de personal pe anul 2026 sunt înghețate și nu pot depăși nivelul celor din 2025. 

• Bursele pentru studenți, reduse – Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentului unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 de lei). Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.

• Subvenții reduse pentru învățământul particular – În paralel, legea reduce și subvențiile acordate operatorilor din învățământul particular. Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi: cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari și 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.