România trebuie să-și reanalizeze modelul general de finanțare pentru sistemul de educație, într-o manieră în care să acorde prioritate educației timpurii și școlii primare. Ar trebui să cheltuiască banii mai eficient în acest domeniu și să ofere mai multă autonomie instituțiilor. Și ar trebui să sprijine activ măsurile de reducere a decalajelor și de sprijinire a comunităților sărace, una dintre cauzele pentru care țara se poziționează mult în urma altor țări în privința rezultatelor educației. Așa reiese din noul Raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind Educația și Competențele în România, document publicat astăzi.
- Raportul cere „continuarea” și „accelerarea” reformelor, dar și reforme noi pe toate palierele educației, la 2 ani după adoptarea noilor Legi ale învățământului preuniversitar și superior și după un deceniu de pregătiri de reformă, care lasă România în coada majorității clasamentelor internaționale întocmite de OCDE.
Raportul analizează stadiul reformelor din domeniul educațional și situația generală din învățământul românesc, prin comparație cu situația din țările membre. Iar pe baza acestor analize formulează o serie de recomandări în mai multe domenii-cheie, aferente fiecărui ciclu de învățământ, de la cel timpuriu la cel universitar, precum și o serie de recomandări-cadru de măsuri la nivel de politici educaționale.
Documentul publicat de OCDE – organizație la care România este în plin proces de aderare – folosește, în general, un limbaj diplomatic la adresa „transformărilor profunde”, a „viziunii ambițioase” și a „reforme venite la momentul oportun”. Dar, în același timp, el reflectă situația gravă cu care se confruntă sistemul românesc de educație atât prin considerațiile ce stau la baza recomandărilor pe care le formulează, cât și prin comparație cu situația din țările OCDE și cu mediile la nivel de organizație.
Iar recomandările reflectă nevoia de schimbare în întregul sistem, dincolo de schimbările propuse sau aflate încă în stadiu de proiect, introduse de Legile educației din 2023.
Raportul formulează analizele și recomandările în trei domenii-cadru, și în patru sectoare ale sistemului de educație.
- Primele vizează calitatea programelor educaționale și ale rezultatelor determinate de școală, accesul egal la educație, respectiv buna guvernanță.
- Sectoarele vizate sunt: învățământul timpuriu și preșcolar, școala, educația terțiară, respectiv cadrul competențelor în sprijinul forței de muncă.
Reformele inițiate prin legile din 2023 „vin într-un moment de reală oportunitate. Sărăcia este în declin, iar inegalitatea se reduce”, apreciază analiza citată, continuând: „dar se mențin diferențe acute, în special între centrele urbane și comunitățile rurale, unde peste jumătate din populație se confruntă încă cu riscul sărăciei și al excluziunii sociale”.
Recomandările-cheie ale OCDE privind calitatea programelor educaționale și îmbunătățirea rezultatelor
Experții organizației trec în revistă rezultatele României la PISA, în special ponderea elevilor în vârstă de 15 ani, încadrați la analfabetism funcțional (4 din 10 în cazul testelor de Citire și Științe și 5 din 10 la Matematică). „Temeliile slabe ale învățării contribuie la o rată ridicată a abandonului școlar, 1 din 4 părăsind școala înainte de terminarea liceului. Provocările sunt acute mai ales în școlile mici din rural, active în comunități dezavantajate”, sună, în sumar, observațiile OCDE pe această temă.
România – mult în urma mediei OCDE la indicatori precum numărul mare de elevi cu performanțe slabe / numărul mic de elevi cu rezultate de top la PISA; diferențe majore în performanța școlilor mari și a școlilor mici la PISA; numărul mare de tineri care nu au terminat liceul; rata de angajare a tinerilor:
Principalele recomandări ale organizației:
- „Prioritizarea implementării timpurii a mentoratului profesorilor și a colaborării între școli și sectoare”, în special în zonele rurale, prin clustere școlare
- Întărirea conducerii școlilor, prin clarificarea responsabilităților pedagogice ale directorilor și prin modele mai bine distribuite care să susțină îmbunătățiri la nivel de școală și de clustere școlare
- O viziune națională mai clară și mecanisme de coordonare pentru calificările de nivel mediu, inclusiv pentru programele de învățământ dual, pentru aliniere la nevoile tinerilor și la cele ale economiei
Recomandările-cheie ale OCDE privind calitatea programelor educaționale și îmbunătățirea rezultatelor
Raportul notează „diferențe majore în gradul de participare și în rezultatele educației din rural și urban, în condițiile în care rata de înscriere în școală rămâne sub media OCDE în toate ciclurile, dar mai ales în educația timpurie și în cea liceală. „Elevii din rural tind să ia parte mai puțin la îngrijire și educație timpurie, dar și să părăsească școala și sunt semnificativ subreprezentați în învățământul terțiar (…)”, arată raportul. Acesta consemnează, totodată: „comunitatea romă, suprareprezentată în zomnele rurale sărace, rămâne unul dintre grupurile cele mai marginalizate, cu rate de abandon ridicate și o participare redusă la educația timpurie, în școală și în învățământul universitar”.
România – în urma mediei OCDE/Europei Centrale și de Est la: rata de participare la educația timpurie; nivelul de participare la diversele cicluri școlare; diferențe rural-urban în scorurile PISA 2022:
Principalele recomandări ale organizației, formulate după ani de proceduri și de reformă soldată cu două legi ale educației:
- România are nevoie de „politici care să se concentreze în mod deliberat pe extinderea educației de calitate și a oportunităților de formare în comunitățile rurale”, prin planificarea rețelei școlare și de educație timpurie sau prin forme mai flexibile de acordare a serviciilor educaționale.
- Întărirea sprijinului pentru elevii vulnerabili, prin măsuri care să aibă în vedere barierele existente, inclusiv cele financiare, administrative sau care țin de acces la informație
- Acțiuni care să vizeze problemele întâmpinate de dezvoltarea învățământului profesional/vocațional/dual zonele rurale
Recomandările-cheie ale OCDE privind buna guvernanță
Analiza identifică trei zone de acțiune, bazate pe studii de caz și date existente la nivel OCDE, anume:
- România să reanalizeze întregul model de finanțare a educației, prioritizând cheltuielile publice în direcția educației timpurii și a școlii primare, prin atragerea de fonduri private și de eficientizare a cheltuielilor.
- România să accelereze eforturile de modernizare a arhitecturii de guvernanță în educație, așa încât să existe un echilibru mai bun între autonomia instituțională și responsabilitatea instituțiilor
- România să-și dezvolte politici de coordonare intersectorială care să o ajute să avanseze în ceea ce privește obiectivele sale privind dezvoltarea copiilor, reducerea sărăciei și angajarea femeilor în câmpul muncii.
Comparații-cheie între cheltuielile pentru Educație în România și țările/media OCDE, performanța în coordonarea interministerială, responsabilitatea directorilor de școli:
9 „mesaje de politică educațională”
În recomandările sale, OCDE insistă că România se află într-o fază critică a dezvoltării sale economice și sociale. Susținută anterior de reforme structurale, creșterea ei economică a încetinit în ultimii ani, o tendință familiară în rândul națiunilor care trec dincolo de statutul de țări cu venituri medii. Pentru a avansa la un nivel superior de prosperitate, România trebuie să adopte inovația și să extindă industrii mai avansate, de valoare superioară”, tendință în centrul căreia se află educația, arată raportul citat.
Acesta enumeră, în conformitate cu prioritățile-cadru enunțate mai sus, 9 „mesaje de politică educațională” care, pe de o parte, au drept scop să orienteze reformele din România, dar care, pe de altă parte, sunt semnificative pentru stadiul în care se află educația din țară.
Mesaj de politică educațională 1: România să pună în aplicare planurile de transformare a modului în care profesorii sunt formați și susținuți – cu prioritate pe sectoarele și școlile care au cel mai mare nevoie de sprijin în avest sens, pe educația timpurie și pe conducerea școlilor
Mesaj de politică educațională 2: România să-și întărească sprijinul pentru educația timpurie, pentru îmbunătățiri pedagogice în școli și clustere școlare – lucruri greu de făcut în acest moment, așa cum sunt organizate activitățile școlare, de la implementarea curriculumului la evaluarea profesorilor
Mesaj de politică educațională 3: O mai bună aliniere a educației post-secundare și a învățării în rândul adulților la nevoile indivizilor și ale economiei – în condițiile în care, potrivit datelor existente, abandonul școlar este mai ridicat printre elevii de liceu care urmează ruta profesională/vocațională.
Mesaj de politică educațională 4: Finanțare mai bine țintită și programe digitale care să crească nivelul de calitate a educației și formării pentru comunitățile rome și rurale dezavantajate – de la educație timpurie la învățământ superior și educația adulților.
Mesaj de politică educațională 5: Eliminarea barierelor de participare pentru elevii vulnerabili, așa încât să beneficieze pe deplin de oportunități educaționale sporite – începând cu educația timpurie, campanii de informare adresate părinților, sprijin la nivelul serviciilor de sănătate, programe de educație parentală.
Mesaj de politică educațională 6: Realizarea unui plan concret pentru dezvoltarea învățământului dual în zonele rurale
Mesaj de politică educațională 7: Reorientarea finanțării în special către educația timpurie și cea primară, pentru a reduce diferențele de finanțare ce garantează perpetuarea dezavantajelor în unele comunități. Îmbunătățirea cheltuielilor în toate ciclurile educaționale
Mesaj de politică educațională 8: Accelerarea măsurilor de modernizare a guvernanței în educație, cu o autonomie instituțională crescută, dar și cu un grad mai mare de responsabilizare a instituțiilor
[Editat/corectat] Mesaj de politică educațională 9: Creare unei abordări unificate pentru decizia politică prin accelerarea eforturilor menite să susțină colaborarea interministerială și coerența în decizii
Principalele recomandări pentru fiecare sector al educației:
1. Educația și îngrijirea timpurie a copiilor
Calitate:
- Alinierea mai bună a ofertei de dezvoltare profesională la nevoile individuale și colective ale personalului din domeniu
- Creșterea numărului de rute de acces în domeniu și revizuirea structurii carierelor în educația timpurie
- Mai multe măsuri de sprijin pentru personal, pentru centrele educaționale și pentru autorități locale în ceea ce privește asigurarea unor medii mai bune de învățare
Egalitate:
- Planificarea și dezvoltarea unor rețele de educație timpurie pentru a crește accesul copiilor care au nevoie cel mai mult de aceasta
- Creșterea cererii de servicii de educație timpurie, întărirea implicării părinților prin programe dedicate celor mai dezavantajate dintre familii
Guvernanță:
- Mai multe investiții în domeniu, care să asigure o acoperire universală a unor servicii de înaltă calitate
- Întărirea planificării și alocării de resurse publice pentru sprijinirea copiilor mici și a familiilor lor
2. Educația oferită în școală
Calitate:
- Sprijinirea liderilor școlari pentru implicare în conducerea activităților instructive
- Trecerea la o pedagogie și un sistem de evaluare centrate pe student și bazate pe competențe
- Oportunități de creștere profesională a profesorilor în cadrul școlii
Egalitate:
- Reorganizarea rețelei școlare pentru a oferi medii de învățare de înaltă calitate pentru toți elevii
- Îmbunătățirea relevanței rutelor liceale pentru piața muncii
Guvernanță:
- Dezvoltarea capacității și culturii de folosire a datelor pentru a sprijini transformarea școlară
- Îmbunătățirea eficienței finanțării școlare prin sisteme mai puternice de analiză și raportare
3. Învățământ superior
Egalitate:
- Prioritizarea elementelor de necesitate, claritate și consistență în alocarea fondurilor publice pentru studenți
- Simplificarea și extinderea rutelor de acces în învățământul superior
- Creșterea eforturilor de a asigura accesul la acest tip de studii pentru tineri din afara marilor orașe
Calitate:
- Stabilirea unor cadre naționale clare pentru diferențierea orizontală și verticală a universităților
- Dezvoltarea unei strategii mai flexibile și bine țintite pentru asigurarea externă a calității în învățământul superior
Guvernanță:
- Re-echilibrarea finanțărilor pentru a sprijini mai bine instituțiile de învățământ superior
- Clarificarea viziunii României în ceea ce privește studiile universitare profesionale
- Acțiuni care să sporească nivelul de încredere în sistemul universitar
4. Competențe și piața muncii
Calitate:
- Creșterea relevanței educației și formării adulților în conformitate cu nevoile de pe piața muncii
- Întărirea competențelor de bază, inclusiv digitale, la nivelul populației
Egalitate:
- Creșterea accesului la educație și formare pentru adulți, printr-o participare sporită a sectorului privat
- Creșterea participării la educație și formare prin recunoașterea studiilor anterioare și prin creșterea nivelului de informare cu privire la oportunitățile existente
Guvernanță:
- Coordonare, cooperare și colaborare în domeniu, la nivelul întregului guvern
- Creșterea partajării de date și îmbunătățirea deciziei politice pe bază de dovezi, în sprijinul educației și formării adulților