România, printre țările grav afectate
Este vorba despre 24,2% dintre persoanele sub 18 ani din UE, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de 2023 (24,8%).
România este printre țările europene cu cea mai gravă situație din acest punct de vedere, doar alte două țări având rate mai ridicate.
Astfel, la nivel de țară, în 2024, cele mai mari valori au fost raportate în Bulgaria (35,1%), Spania (34,6%) și România (33,8%).
Țările cu cele mai mici cote
Concluzia analizei este că o treime dintre copiii români se confruntă cu pericolul de a crește în sărăcie. În schimb, Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%) au înregistrat cele mai mici cote din acest punct de vedere.
O veste bună este că, într-un singur an, România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului de copii expuși acestui risc, diferența față de anul 2023 fiind de -5,2%. În acest ritm, la finalul anului 2025, țara noastră ar trebui să ajungă la o rată de sub 30 de procente.
Evoluții pozitive importante au avut loc și în Irlanda (-3,7%) și Ungaria (-3,3%). Pe de altă parte, Finlanda (+3,5%), Croația (+2%), Bulgaria și Belgia (ambele +1,2%) au înregistrat cele mai mari creșteri. Italia a fost singura țară din UE care nu a înregistrat nicio schimbare, rămânând stabilă la 27,1%.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e896cf599036e90a0d95f14487b78ce2.jpg)
Recomandări
România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ”
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/copii-saraci-romania-shutterstock515123902-1024x683.jpg)
Educația părinților și riscul de sărăcie al copiilor
Studiul Eurostat mai arată că 24,2% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani din UE erau expuși, în 2024, riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 20,3% dintre persoanele cu vârsta de 18 ani și peste.
De asemenea, copiii ai căror părinți au un nivel de educație mai ridicat sunt mult mai puțin expuși posibilității de a crește în condiții dificile.
Astfel, doar 11% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani ai căror părinți au un nivel ridicat de educație sunt expuși acestui risc, comparativ cu 61,2% dintre copiii ai căror părinți au un nivel scăzut de educație.
Media diferenței la nivel european este, raportat la nivelul de educație al părinților, de aproximativ 50%. În România, această diferență este mult mai mare, fiind calculată la aproape 70%.
Cu alte cuvinte, doar 5% dintre copiii români care au părinți cu nivel ridicat de educație prezintă un potențial pericol de sărăcie, în timp ce procentul celor care au părinți cu educație scăzută ajunge la 75%.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fa27c94cd0a1feb2f74b0bd2d7966844.jpg)
Recomandări
Ucraina a lansat operațiunea „Pânza de păianjen”, cel mai mare atac asupra Rusiei și a reușit să distrugă peste 40 de bombardiere de luptă folosind drone
Cele mai mici diferențe din acest punct de vedere au fost constatate în Danemarca (29,3%), Portugalia (29,5%) și Estonia (35,5%), în timp ce cele mai mari diferențe au fost înregistrate în România (69,9%), Cehia (70,4%) și Bulgaria (71,5%).
Cea mai proastă situație, în mediul rural
Pe lângă nivelul de educație, un alt criteriu important constatat la nivelul României este cel al mediului de trai în care cresc copiii. Un studiu al asociației World Vision România arată că 48% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 864.000 de copii) trăiesc în familii în care banii abia ajung de la o lună la alta sau nu ajung nici pentru strictul necesar.
Mai mult, 38% dintre familiile din rural au fost, în 2024, în situația de a renunța la cumpărarea de îmbrăcăminte și încălțăminte copiilor.
„Peste 42% dintre gospodăriile din mediul rural cu copii nu au venituri salariale și depind de venituri din ajutoare sociale, pensii sau surse neregulate de venit. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care costul standard lunar pentru întreținerea unui copil (în afara cheltuielilor de îngrijire, educaționale și de sănătate), calculat la nivelul eșantionului studiului citat mai sus, este de 595 lei pe lună.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_43ce9ad1b5242e22fc706bdc792072c4.jpg)
Recomandări
Noi detalii au ieșit la iveală despre Robert Lupu, zis Wolf, bărbatul care a împușcat-o pe Teodora Marcu: ordin de protecție și condamnat
Din păcate, mulți dintre părinți se confruntă cu dificultăți de a acoperi nevoile de bază ale familiei: 38% dintre gospodăriile cu copii din rural (aproximativ 310.000 de gospodării în care trăiesc 692.000 de copii) au cumpărat alimente pe datorie în ultimul an (2024 – n.r.), 58% dintre gospodării nu au cheltuieli pentru produse cosmetice pentru copii și 29% dintre copii nu folosesc produse de igienă.
De aceea, mulți dintre adulți sunt nevoiți să lucreze în străinătate: 19% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 348.000 de copii) au un adult din gospodărie plecat la muncă în străinătate la momentul studiului”, se menționează în studiul celor de la World Vision România.
Mulți copii sunt puși la muncă
În mediul urban, riscul de sărăcie al copiilor este mult mai redus, fiind estimat un procent de 15-20%.
Analiza World Vision mai arată că dificultățile financiare ale familiei se reflectă în parcursul educațional al copiilor. De exemplu, 3 din 10 părinți din comunități marginalizate din România nu și-au trimis copiii la grădiniță în ultimul an pentru că nu au avut bani pentru hainele necesare copilului.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/copii-saraci-la-munca-shutterstock2272721097-2-1024x604.jpg)
De asemenea, aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă școlară din mediul rural (62%) sunt implicați în activități lucrative, iar patru din 10 copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare.
Foto principală: Eli Driu
Urmărește cel mai nou VIDEO