România și-a extins sistemul educațional, dar persistă disparități ‘mari’ în ceea ce privește participarea și rezultatele între zonele rurale și cele urbane, relevă Raportul OCDE privind Educația prezentat, marți, la Academia Română.
‘Deși România și-a extins sistemul educațional, persistă disparități mari în ceea ce privește participarea și rezultatele între zonele rurale și cele urbane. Înscrierea rămâne sub media OCDE la toate nivelurile, cu diferențe deosebit de mari în învățământul preșcolar și în învățământul secundar superior. Elevii din mediul rural au o probabilitate mai mică de a participa la programe de educație și îngrijire a copiilor timpurii (ECEC), sunt mai predispuși să abandoneze școala și sunt semnificativ sub-reprezentați în învățământul terțiar’, indică raportul.
Potrivit OCDE, adulții din zonele rurale participă, de asemenea, la cursuri de formare într-o proporție mai mică de jumătate față de cei din mediul urban.
Ofertele limitate în regiunile rurale, combinate cu niveluri ridicate de sărăcie și concentrarea geografică a instituțiilor de învățământ terțiar și a furnizorilor de formare în orașele mari, continuă să limiteze accesul și oportunitățile, explică documentul.
Conform acestuia, comunitatea romă, suprareprezentată în zonele rurale sărace, rămâne unul dintre cele mai marginalizate grupuri, cu rate ridicate de abandon școlar și o participare scăzută la învățământul preșcolar, școlar și terțiar.
‘În timp ce o minoritate de elevi români ating niveluri de excelență comparabile cu cele ale colegilor lor din alte țări europene și OCDE, mult mai mulți abandonează școala fără a stăpâni competențele de bază necesare pentru a participa pe deplin în societate. Conform Programului OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), aproape 4 din 10 elevi au performanțe sub nivelul de competență de bază la citire și științe, iar cinci din zece la matematică. Bazele slabe ale învățării contribuie la un abandon școlar ridicat, aproape unul din patru elevi abandonând școala înainte de finalizarea învățământului secundar superior. Provocările sunt deosebit de acute în școlile rurale mici care deservesc comunități defavorizate’, se menționează în analiză.
Reformele recente au direcționat investiții semnificative către îmbunătățirea învățării elevilor și reducerea abandonului școlar, remarcă OCDE.
‘România a luat măsuri pentru a consolida formarea inițială a cadrelor didactice și formarea continuă, în special prin mentorat și colaborare. De asemenea, a început să alinieze învățământul postliceal și al adulților cu nevoile cursanților și ale pieței muncii, inclusiv planuri de introducere a programelor terțiare de ciclu scurt și a diplomelor de licență vocaționale ‘duale’ care combină învățarea la clasă cu învățarea la locul de muncă’, mai relevă raportul.
De asemenea, documentul mai arată că România a introdus politici care vizează îmbunătățirea rezultatelor pentru elevii vulnerabili, inclusiv extinderea sprijinului social pentru a ajuta elevii defavorizați să finalizeze învățământul secundar superior și să acceseze învățământul terțiar.
‘Ministerul Educației a redus vârsta de începere a învățământului obligatoriu și investește în noi creșe și în medii complementare de învățare timpurie. De asemenea, se depun eforturi pentru a consolida calitatea învățământului profesional secundar superior prin extinderea programelor VET duale care integrează învățarea la locul de muncă – un pas important pentru promovarea echității, deoarece elevii defavorizați sunt suprareprezentați în filierele vocaționale’, se mai explică în raport.
Consolidarea sprijinului pentru a ajuta elevii vulnerabili să depășească barierele legate de cerere, inclusiv barierele financiare și administrative și accesul limitat la informații, ar fi un pas important pentru a permite tuturor cursanților să profite din plin de oferta extinsă, completează OCDE.
Astfel, abordarea potențialelor provocări în implementarea educației și formării profesionale duale în zonele rurale, unde școlile se pot confrunta cu dificultăți în oferirea unei programe de învățământ diverse și în implicarea angajatorilor, va fi ‘esențială’ pentru a asigura că modelul funcționează pentru toate comunitățile.
Analiza identifică trei domenii principale în care România ar putea învăța din dovezile și experiența OCDE pentru a profita la maximum de aceste schimbări în materie de guvernanță.
Aceasta sugerează ca țara să reconsidere modelul general de finanțare a Educației, prin reprioritizarea cheltuielilor publice către anii de învățământ timpuriu și primar, prin atragerea de finanțare privată și prin creșterea eficienței cheltuielilor.
De asemenea, oferă recomandări cu privire la modul în care România ar putea accelera eforturile de modernizare a arhitecturii de guvernanță a Educației, cu scopul de a găsi un echilibru mai bun între responsabilitate și autonomia instituțională.
Raportul OCDE recunoaște pașii pozitivi făcuți pentru îmbunătățirea colaborării interministeriale, în special în ceea ce privește politicile și competențele, și sugerează căi de valorificare a acestor eforturi și de a ajuta România să dezvolte un cadru de politici intersectoriale mai coerent pentru a promova obiectivele naționale privind dezvoltarea copilului, reducerea sărăciei și ocuparea forței de muncă a femeilor. AGERPRES/(A – redactor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)