Părintele este și el contribuitor la actul de educație pentru copiii lui, trebuie să-l asculți. Decizia tot la profesor și la școală ajunge – Edupedu.ro

30 aprilie 2025
Ministrul Educației, Daniel David, a spus că „uneori mi se pare că nu înțelegem bine ecosistemul în educație, triada cheie: profesori-elevi-părinți. Nu înseamnă că toți putem face orice, că părinții vin dau note, nu înseamnă că elevii își dau note și se apucă să facă subiecte”, a spus Daniel David, marţi, la Conferința Educațională V.R.E.M, care a avut loc la Târgu Jiu.

Ministrul Educației a spus că „părintele este și el un contribuitor la actul de educație pentru copiii lui, trebuie să-i dai acest rol, să-l asculți, să-i spui de ce faci o anumită materie, de ce descentralizezi anumite lucruri într-un anumit fel. Asta nu înseamnă că el ia decizia. Decizia de cele mai multe ori rămâne în zona profesorilor”.

Daniel David a mai spus că „dacă nu știi să-i asculți pe ceilalți, ceilalți n-o să-ți respecte decizia. Și va fi un conflict mereu între acești actori. (…) Decizia tot la profesor și la școală ajunge, dar poate să ajungă fără scandaluri, fără contestări și fără lucruri care ne strică și calitatea vieții și funcționarea bună la școală”, a spus David.

De altfel, ministrul Educației a subliniat importanța implicării tuturor celor trei actori din sistemul de educație: „elevii trebuie să fie co-creatori ai propriei educații”.

Redăm declarația ministrului Daniel David pe acest subiect

Daniel David, ministrul Educației: Câteva lucruri legate de ecosistemul de educație, pe care uneori mi se pare că nu-l înțelegem bine, fiindcă ecosistemul de educație înseamnă în primul rând, triada cheie: profesori-elevi-părinți, care se află inversată într-un mediu socio-economic și în care ai o prezență vizibilă autorităților locale. 

Acesta este ecosistemul de educație. Faptul că avem acest ecosistem de educație nu înseamnă că toți putem face orice. Nu înseamnă că părinții vin și pun bareme și dau note. Nu înseamnă că elevii se pricep și își dau note și se apucă să facă subiecte.

Dar elevii trebuie să fie co-creatori ai propriei educații. Trebuie să aibă vocea ascultată, trebuie să se poată exprima, trebuie să poată să facă alegeri, mai ales dintre disciplinele opționale și pe care vrem să le descentralizăm. Și acest lucru trebuie să li se dea, că dacă nu li se dă va fi o presiune constantă pe sistemul de educație, cu tensiuni și probleme pe care nu știm cum să le rezolvăm. Părinții, noi nu am fost obișnuiți în sistemul clasic ca părintele să fie prea implicat în școală, școala era mai degrabă centrată pe profesor și eventual pe elevi. Dar pe profesor mai mult. Părintele este și el un contribuitor la actul de educație pentru copii lui trebuie să-i dai acest rol, să-l asculți, să-i spui de ce faci o anumită materie, de ce descentralizezi anumite lucruri într-un anumit fel. Asta nu înseamnă că el ia decizia.

Decizia de cele mai multe ori rămâne în zona profesorilor, că dacă nu știi să-i asculți pe ceilalți, ceilalți n-o să-ți respecte decizia. Și va fi un conflict mereu între acești actori. În unele zone ecosistemul acesta funcționează, în altele funcționează foarte prost. Eu am rămas surprins că de multe ori când mergeam și mă întâlneam cu profesorii și îi întrebam problemele majore, cum vedeți o amenințare pentru sistemul nostru, profesorii vedeau părinții ca amenințare. Mergeam în zona părinților, profesorii erau problema atunci, ceea ce este anormal, fiindcă noi facem parte din același ecosistem. Nu putem unii fără alții. Trebuie să ne înțelegem rolul pe care îl avem, fiindcă, repet, în final, decizia tot la profesor și la școală ajunge, dar poate să ajungă fără scandaluri, fără contestări și fără lucruri care ne strică și calitatea vieții și funcționarea bună la școală.”

Informații de context

Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că sunt foarte mulți părinți care nu acceptă decât notele maxime pentru copiilor lor: „În clipa în care copilul n-a obținut aceste note, aproape că nu te ascultă”. Ea a spus că eelația profesor-părinte este de-a dreptul tensionată astăzi.

Și directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, remarca faptul că: „uneori, am senzația – am vorbit și cu colegi de-ai mei, directori de colegii mari din București – că părinții au de la noi așteptarea să fim un fel de bone”. Andreia Bodea a mai spus că are sentimentul că nu este lăsată să-și facă treaba.

„Este normal să stăm la aceeași masă, dar hai să stabilim care sunt limitele. Tu poți interveni, cu priceperea și cu competențele tale, și lasă-ne pe noi de acolo încolo să ne facem treaba. Eu am sentimentul, de cele mai multe ori, că vreau să-mi fac treaba și nu sunt lăsată să-mi fac treaba.”

Citește și:
Daniel David: Fiecare ministru a vrut să facă diverse reforme şi pe ce a avut înainte a început să pună nişte grefe / Am impresia că suntem ca un Frankenstein, adică ne mişcăm, umblăm, dar nu ştim când ne blocăm
Profesoara Andreia Bodea: Eu, uneori, am senzația că părinții au de la noi așteptarea să fim un fel de bone / Copiii înțeleg de ce trebuie să vină îmbrăcați într-un anumit fel la școală. Mai greu îi conving pe părinți
Profesoara Andreia Bodea: Ajungem în situații în care nu se mai dă nici „bună ziua”, se dă ușa de perete și se emit niște pretenții. Vorbim de părinți. Eu am sentimentul, de cele mai multe ori, că vreau să-mi fac treaba și nu sunt lăsată să-mi fac treaba



Source link

Certificări
Datele cu caracter personal sunt protejate și în siguranță.
ISO/IEC 27001:2018
Sistem de management al securității informației
ISO/IEC 27701:2021
Sistem de management al confidențialității informațiilor
Contact
Ne puteți contacta oricând pentru detalii.
Rețele sociale
Ne puteți găsi și pe rețelele sociale.
Certificări
Datele cu caracter personal sunt protejate și în siguranță.
ISO/IEC 27001:2018
Sistem de management al securității informației
ISO/IEC 27701:2021
Sistem de management al confidențialității informațiilor
Contact
Ne puteți contacta oricând pentru detalii.
Rețele sociale
Ne puteți găsi și pe rețelele sociale.