Şapte noi discipline opţionale au fost incluse în oferta naţională de studiu, potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării, publicat în Monitorul Oficial.
Noi discipline opţionale au fost incluse în oferta naţională de studiu. Care sunt cele șapte materii pe care le pot studia elevii
| Hepta
Ordinul privind aprobarea unor programe şcolare pentru discipline opţionale din oferta naţională, parte a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, prevede includerea următoarelor discipline:
- „Educaţie nutriţională”, pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a, învăţământul primar
- „Educaţie prin minibaschet” şi „Minihandbal – mişcare, joc şi fairplay”, clasele a III-a şi a IV-a, învăţământul primar
- „Armonie şi expresie corporală”, clasele a V-a – a VIII-a, învăţământul gimnazial
- „Viitorii olimpioni”, clasa a IV-a, învăţământul primar
- „Muzică şi dans”, clasele a V-a şi a VI-a, învăţământul gimnazial
- „Aventura cunoaşterii Universului”, clasa a V-a şi a VII-a, învăţământ gimnazial.
Programele pentru aceste discipline au fost aprobate şi publicate în Monitorul Oficial, potrivit g4media.ro.
Cât costă învățământul gratuit din România. Părinții trebuie să dispună de un buget uriaș
Asociația Salvați Copiii a realizat un studiu care arată că educația gratuită este doar pe hârtie, părinții plătind sume uriașe pentru învățământul de stat.
Potrivit studiului, costurile au crescut cu aproximativ 45% față de 2021 și chiar s-au triplat față de cele din 2018.
Școlarizarea copiilor în instituțiile de învățământ de stat reprezintă un efort financiar considerabil din partea părinților. În 2024, conform studiului realizat de asociația Salvați Copiii, cheltuielile părinților pentru un singur copil se ridică, în medie, la 9.818 lei. Această sumă este mai mare cu 3.100 lei (44,33%) față de 2021.
Potrivit unei surse, bugetul părinților pentru educație se împarte în mai multe categorii, iar cea mai mare sumă este alocată meditațiilor, cu un cost mediu anual de 6.234 lei pentru un singur copil. Această sumă este de 2,5 ori mai mare decât în 2021.
Costurile diferă în funcție de oraș, de școală și clasă, dar și de activitățile școlare conexe. Cu toate acestea, 48% dintre părinți au declarat că plătesc pentru meditații. În cazul elevilor de gimnaziu și de liceu procentul este mai mare, respectiv 64% și 66%. Totodată, incidența meditațiilor este mai ridicată în Capitală, fiind de 60%, în alte orașe sau în mediul rural fiind și cu 20% mai mică.
Cei mai mulți copii fac meditații la materii precum matematica, limbile străine și limba română. Costurile acestor ore suplimentare este destul de ridicat, iar 25% dintre părinți renunță la alte cheltuieli necesare pentru a le asigura copiilor bugetul pentru meditații.
La aceste cheltuieli se adaugă afertschoolul, cu un cost mediu anual de aproximativ 7.000 de lei, dar și cheltuieli pentru dispozitive electronice, de aproximativ 3.000 de lei anual. Însă, cheltuielile nu se opresc aici. Copiii au nevoie și de rechizite, de alimente, transport. Astfel că, la costurile de mai devreme, se adaugă încă o sumă de aproximativ 3.000 de lei anual.
În același studiu realizat de Salvați Copiii se arată și faptul că prețurile variază în funcție de nivelul de învățământ: 6.803 lei pentru ciclul primar, 10.781 lei pentru gimnaziu și 12.119 lei pentru liceu.
Studiul realizat de asociație mai arată și faptul că, în România, cheltuielile pentru educație reprezintă doar 13,3% din PIB, în timp ce media UE este de 19,4%.