Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a explicat viziunea sa cu privire la pilonii pe care trebuie să se bazeze educația elevilor, astfel încât după 12 clase să avem „buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți cu propriile lor vieți”.
Ministrul Educației, Daniel David a vorbit despre importanța științei și religiei. FOTO: Mediafax
„Suntem într-o situație paradoxală. O țară cu cât are mai mulți patrioți cu atât ar trebui s-o ducă mai bine. Noi, cu cât avem mai mulți patrioți, cu atât o ducem mai rău. Așa că este foarte important să vedem ce este cu patriotismul și cum putem face ca patriotismul să fie, până la urmă, în beneficiul țării”, a susținut ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, la începutul unei dezbateri despre patriotism, care a avut loc în weekend, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai.
„Cei mai mulți români sunt oameni preocupați de soarta țarii, de soarta lor, a copiilor lor, sunt patrioți, dar adesea în feluri diferite. Un bun patriot înseamnă un om care își iubește țara, iar iubirea țării se exprimă în forme diferite, în structuri diferite”, a explicat autorul Psihologiei Poporului Român.
El a constatat că românii sunt dezbinați, polarizați de ani buni.
Mesajul ministrului Educației a fost: „există elemente comune în diversele forme de patriotism și trebuie să ne focalizăm pe acele elemente comune, care ne leagă. Sunt și elemente care ne diferențiază, dar asta nu înseamnă că cineva nu este patriot sau este mai puțin patriot, este altfel patriot și este important ca aceste diferențe să nu rupă țesutul social dintre noi și să nu afecteze, în final, țara”.
Portretul robot al absolventului de liceu în viziunea lui David
În contextul discuțiilor despre legătura dintre educație și patriotism, ministrul Educației a fost întrebat în ce măsură școala românească face suficient pentru a evita elevii în spiritul patriotismului?
„Școala românească, în principiu, nu funcționează foarte bine și m-ați mai auzit spunând asta, nu este breaking news. Avem o rată prea mare de abandon școlar, o rată prea mare de analfabetism funcțional, acesta fiind și motivul pentru care am început să regândim planurile cadru la nivel liceal, fiindcă avem prea multe discipline, prea multă ore, conținuturi adesea nerelevante, nu știm să transferăm competențe în mintea copiilor și după ce avem copii inteligenți și creativi, comparabili din perspectiva inteligenței și creativității cu orice copii din țările la care ne raportăm, ca fiind mai dezvoltate, noi după educație îi scoatem cu o doză foarte mare de analfabetism social”, a susținut ministrul.
Pe hârtie, elevii din România sunt expuși unor teme legate de patriotism.
„Avem teme, avem conținuturi de Istorie, Educație pentru democrație, Educație pentru cetățenie europeană, Educație civică și nu mai știu câte teme de genul acesta. Problema este că nu sunt făcute bine. Trebuie să regândim curicullum sub aspectul disciplinelor, sub aspectul conținutului”, a explicat ministrul.
David a prezentat viziunea sa cu privire la cum ar trebuie să fie un absolvent de liceu după 12 ani de școală: „Sunt opt competențe cheie pe care trebuie să le acoperim în școală, nu numai în liceu. Competența legată de limbă și comunicare, partea legată de multilingvism, partea legată de STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), e partea legată de tehnologie informație, IT, componente de educație antreprenorială, componente legate de educație socială și personală, componente legată sensibilitate culturală, spre exemplu, toate astea sunt competențe cheie. Eu le-am formulat mai simplu: absolvenții ar trebui să fie buni specialiști – sigur, pe nivelul pe care îi pregătești – buni cetățeni, oameni mulțumiți de propria viață, oameni echilibrați”.
Pentru ministru, un bun cetățean român înseamnă „un român protector al democrației.”
„Cam asta a trebuit făcut”, a concluzionat David.
Știința și religia, doi piloni importanți ai educației
În timpul dezbaterilor cu privire la planurile cadru, ministrul a observat că fiecare profesor are tendința să-și maximizeze propria arie de disciplină, înlăturându-le pe celelalte. „Eu trebuie să țin un echilibru și este foarte greu în acest context. Trebuie să țin un echilibru între științe, pe de o parte, și religie, pe de altă parte. Ați văzut câte critici am primit pentru că am menținut religia la trunchiul comun”, susținut ministrul.
El a motivat decizia făcând apel la istorie care „ne spune că societatea modernă europeană a fost fondată pe doi piloni fundamentali, știință și religie, așa că cei doi piloni pentru mine sunt fundamentali și trebuie întăriți”.
David a susținut că „în mod inevitabil Biserica are un rol în cultivarea patriotismului. Cu siguranță, religia intră într-o zonă sistemică de patriotism, dacă nu formală, cu siguranță pe latura tradițională datorită influenței pe care o are, datorită procentului de oameni care se definesc ca fiind religioși și cu siguranță religia contează în componenta de patriotism personal.”
Ministrul are și așteptări în ceea ce privește orele de religie: „să nu se facă numai catehism. Sigur, e important și acest aspect pentru că fiecare vorbește despre propria religie altfel, într-un fel o face un profesor de teologie ortodoxă și în alt fel, nu știu, un profesor protestant, dar în toate aceste ore de religie am putea să avem o componentă în care să vorbească și despre pseudo-religie, despre extremismul religios, fiindcă devin lucrurile mai credibile. Dacă eu, ca om de știință, vin și spun despre anumite declarații din spațiul public că ar fi niște prostii, că ar fi pseudo-religie, mi se reproșează: „dar ce, tu ești preot să știi că e pseudo-religie?” Dar dacă discuția ar veni din zona Bisericii, automat credibilitatea va fi mult mai mare, Biserica protejându-se pe ea și protejându-ne pe noi de pseudo-religie”.
„Vom readuce, după 20 de ani, Istoria României și Geografia României”
Pe lângă știință și religie mai există un pilon: disciplinele de cultură națională.
„Ați văzut discuțiile despre istorie și geografie, care au luat-o într-o direcție complet proastă, fiindcă nu știu dacă voi ați conștientizat, dar n-am mai avut în curriculum de prin 2000 și ceva Istoria României. Toată lumea spunea că eu vreau să scot Istoria României din curriculum, dar Istoria României nu exista ca disciplină în curriculum. Geografia României nu exista ca disciplină. Erau împărțite ca teme: un pic de Istoria României în clasa a IX-a, un pic de Istoria României în a X-a, un pic în a XI-a, un pic în a XII-a. Copiii învățau ceva în clasa a IX-a și într-a XII-a uitau. Eu am făcut, și cred că mulți din această sală au făcut la fel ca mine, Istoria României, am făcut Geografia României ca discipline separate”, a explicat ministrul.
În acest context, David a întrebat profesorii: „vreți să facem discipline de cultură națională? Atunci haideți să le facem discipline de cultură națională, să nu le răspândim printre altele. În primul rând, vom readuce, după 20 de ani, Istoria României și Geografia României în curriculum.”
Al patrulea pilon pe care se bazează educație sunt disciplinele pentru viață. „Într-adevăr trebuie să ai elemente de autocunoaștere personală, stil de viață sănătos, demersuri antreprenoriale, educație juridică, financiară”, precizează David.
El a precizat că materiile din fiecare dintre acești patru piloni sunt importante: „Mi-am dat seama că eu trebuie să țin echilibru, deoarece fiecare vrea să-și maximizeze partea.”
Concluzia ministrului Educației și Cercetării este:
„Cred că școala încearcă să facă lucruri noi, dar cred că nu reușește de cele mai multe ori, dar prin demersurile pe care le-am început, și încercăm să le aducem o educație, cred că vom corecta acest lucru dacă reușim să scoatem, în final, cum spuneam, buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.”
Patriotismul în viziunea lui Daniel David
Conform ministrului Daniel David, patriotismul poate fi analizat pe trei niveluri, fiecare fiind o formă diferită de manifestare a iubirii față de țară.
Astfel, patriotismul fundamental se bazează pe două atribute fundamentale: protejarea integrității teritoriale a țării și apărarea independenței și suveranității naționale: „Orice cetățean român care se consideră patriot ar trebui să fie de acord cu aceste două principii esențiale. Nu cred că este cineva în sală care să nu fie de acord cu aceste aspecte”.
Patriotismul sistemic derivă din instituțiile formale ale statului și din tradițiile larg răspândite în societate. „Patriotismul este legat de respectul și promovarea simbolurilor naționale (steag, stemă, imn național), precum și a valorilor culturale, științifice și educaționale fundamentale. În acest sens, un patriot român ar trebui să respecte și să promoveze aceste valori, indiferent de diferențele de opinie pe care le-ar putea avea asupra altor aspecte ale societății”, detaliază ministrul.
În final, vorbim despre patriotismul personal, nivelul la care patriotismul devine mult mai personalizat și influențat de factorii politici și de experiențele individuale de viață. „Unii patrioți pot considera că a fi un bun român înseamnă susținerea unui regim politic sau a unei viziuni politice specifice, cum ar fi democrația liberală sau monarhia. Aceste diferențe pot duce la polarizare”, a precizat David.
Ministrul Educației și al Cercetării mai arată că atunci când analizăm dacă cineva este sau nu patriot trebuie să avem în vedere trei componente: ce simte, ce gândește și ce face.
„Psihologic vorbind, dragostea față de țară se manifestă prin trei componente: componenta subiectiv-emoțională, adică ce simți la nivel subiectiv, componenta cognitivă, adică ce gândești și partea comportamentală, adică ce faci. Un patriotism autentic înseamnă o congruență între cele trei niveluri: patriotismul autentic înseamnă că gândești patriotic, simți patriotic și te comporți patriotic. Pot să apară discrepanțe între ele și acela nu mai este un patriotism autentic. Îi vezi pe mulți vorbind despre patriotism, dar nu vezi congruență între ce spun, ce fac și ce gândesc”, a explicat el.
David a subliniat că patriotism autentic este bazat pe o abordare echilibrată și rațională, fără a se ajunge la situații extreme precum naționalismul sau xenofobia.
„Patriotismul trebuie să fie separat de xenofobie. Xenofobia înseamnă că ai tendința să îi evaluezi pe străini într-o manieră negativă și să îi privești cu frică și ură. De asemenea, patriotismul trebuie separat de șovinism. Șovinism înseamnă că ai tendința să te evaluezi pe tine ca fiind superior altora și pe alții să îi evaluezi ca fiind inferiori ție. Aceasta este o abordare rațională, o abordare realistă dacă vrei să te definești ca un patriot în sensul de un om care își iubește țara. Un om care își iubește țara o iubește așa cum e, și cu aspecte pozitive, și cu aspecte negative. Dacă le ascundem, dacă le minimizăm, dacă le distorsionăm, facem mai mult rău țării decât bine și pentru mine acela nu este patriotism”, a concluzionat el.