Prezent la prima dezbatere despre planurile-cadru pentru învățământul liceal, Daniel David a declarat că educaţia este, în acest moment, „un risc de securitate națională”, dar asta nu înseamnă că trebuie să transformăm elevii în hamali.
Daniel David este îngrijorat de statisticile privind alfabetizarea ştiinţifică. Foto arhivă
În cadrul primei
dezbateri privind proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal, care
are loc la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica
București, ministrul Educaţiei a făcut o analiză a problemelor cu care se
confruntă toţi factorii implicaţi în procesul educaţional.
Daniel David spune
că scopul discuţiilor este acela ca educația să nu devină „un risc” pentru
națiune, aşa cum indică în momentul de faţă statisticile, ci o oportunitate.
„Cred că cu toții avem un scop și scopul acela este să
avem grijă ca educația să nu devină un risc pentru națiune, ci să devină
oportunitate. (…) Ca să fiu cinstit, nu m-am simțit foarte confortabil că la
început de mandat trebuie să încep cu discuția despre planurile-cadru. Toată
lumea știe că e moment de scandal. (…) Presiunea curriculară. Cu toți o știm.
Avem manuale din 2004, conținuturi din 2004. Ultimul strigăt ar fi fost 2021.
Atunci trebuia să facem acest lucru. Doi: presiunea legală. Legea ne obligă să
regândim planurile-cadru și în conexiune cu bacalaureatul și cu alte modificări
care au apărut acolo. Trei: poate spun ceva dur, dar știm cu toții oarecum că
este măcar un dram de adevăr, chiar cei care nu sunt de acord cu lucrurile pe
care le prezint”, a explicat Daniel
David care sunt factorii de presiune.
„Educaţia, risc de
securitate naţională”
O altă idee
subliniată a fost aceea că elevii nu trebuie transformaţi în „hamali”, printr-o
curriculă extrem de încărcată, în ciuda faptului că statisticile privind alfabetizarea
științifică indică faptul că educaţia este, în momentul de faţă, „risc de securitate națională”.
„Să nu ne transformăm copiii în hamali care să poarte
cursuri peste cursuri, ore peste ore, discipline peste discipline. E foarte
important și acesta este un argument pentru mine moral, psihologic. Cu toții
știm că zona de alfabetizare științifică nu arată bine în țară. (…) De aceea
să știți că eu m-am gândit de multe ori până când am spus, nu-i prea ușor când
un ministru vorbește de risc de securitate națională pentru un domeniu. Este o
chestie importantă. Am stat și m-am gândit mult dacă să spun asta în spațiul
public, dar când am văzut ultimele analize legate de numerația, aliterația la
nivel de liceu, când am văzut competențele adulților… Este un risc de
securitate națională, nu mai putem continua așa”, a avertizat el.
Ministerul
Educației și Cercetării este deschis sugestiilor şi nu are pretenția ca
planurile-cadru să rămână în forma propusă inițial, a mai ţinut să accentueze Daniel
David, notează Agerpres.
„Noi am venit cu niște propuneri. Din momentul când le-am
prezentat în spațiul public am spus foarte clar că nu am pretenția că trebuie
să rămână așa cum au fost propuse. Asta este o variantă la care ne-am gândit. O
variantă în care am încercat să găsim un echilibru între științe, religie,
identitatea națională, abilități pentru viață, lucruri complicate. E foarte
greu să ții echilibru între aceste zone și spuneam că prin dezbateri sper să
ajungem la o variantă”, a
arătat ministrul.
Cum planurile-cadru
vizează nu doar elevii, ci şi profesorii şi părinţii, Daniel David a spus că acestea
vor fi aprobate dacă există o variantă „larg îmbrățișată” de toţi factorii
implicaţi în procesul educaţional.
„Numai în această formă am să-i dau drumul, dacă este o
variantă larg îmbrățișată de sistem. Eu am spus că este în primul rând pentru
elevi, dar este în același timp și pentru profesori, fiindcă n-ai cum să faci
școală fără profesori, și în același timp pentru părinți și societate. De aceea
în aceste zile de dezbatere am învățat multe lucruri, am aflat despre
problemele în zona socio-umană pe filiera tehnologică, am aflat despre
perspectiva istoricilor legate de studiul istoriei. (…) Atitudinea trebuie să
fie una de a veni, a defini problema, a propune soluții, iar ministerul, așa
cum s-a angajat, va veni cu modele care funcționează mai bine”, a susținut Ministrul Educației și Cercetării.