Peste jumătate dintre români (51,9%) consideră că părinții și familiile elevilor poartă principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli, potrivit ediției a XV-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research.
Foto: Shutterstock
Ministerul Educației este indicat drept principalul responsabil de 16,6% dintre respondenți, iar profesorii și conducerea școlilor, de 14,2%. Alți 7,9% atribuie acest rol poliției, iar 6,9% elevilor înșiși. Ponderea celor care nu știu sau nu răspund este de 2,6%.
Ce soluții preferă românii pentru reducerea violenței
Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli, 37,3% dintre participanți aleg implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. Aceasta este opțiunea menționată cel mai frecvent.
Aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență este preferată de 21,5% dintre respondenți. Introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli este aleasă de 19%.
Pentru organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament optează 12,8%, în timp ce 7,2% susțin creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari. Proporția celor care nu știu sau nu răspund este de 2,2%.
În interpretarea rezultatelor, Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază rolul atribuit educației primite acasă:
„Românii consideră că violența în școli este, înainte de toate, o problemă de educație în familie, nu doar de disciplină școlară sau de intervenție a autorităților, școala fiind văzută mai degrabă ca o instituție care trebuie să completeze educația primită acasă.”
Cum a fost realizat sondajul
Sondajul a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, la comanda Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese prin metoda mixed-mode secvențial CATI–CAWI, pe un eșantion simplu, aleator, de 1.197 de persoane: 1.081 de respondenți CATI și 116 CATI to CAWI. Potrivit metodologiei, eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative ale populației neinstituționalizate din România cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.