Peste jumătate dintre români consideră că părinții și familiile elevilor poartă principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli, potrivit unui sondaj INSCOP, care prezintă și soluțiile propuse de cei chestionați: implicarea mai activă a părinților, sancțiuni mai severe pentru elevii violenți și controale de securitate la intrarea în școli.
Prevenirea violenței școlare începe în familie, consideră românii
51,9% dintre români consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research.
Alți 16,6% dintre cei chestionați au precizat că Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să inițieze măsuri de prevenție, în timp ce 14,2% cred că profesorii și conducerea școlilor ar trebui să fie principalii responsabili pentru prevenirea comportamentelor violente în rândul copiilor. Poliția este indicată de 7,9% dintre participanții la sondaj, iar alți 6,9% consideră că responsabilitatea le revine chiar elevilor.
Datele arată că, în percepția majorității populației, prevenirea violenței școlare începe în familie, nu în instituțiile care gestionează sistemul de educație sau în rândul celor care lucrează direct cu elevii.
Această opinie, potrivit căreia părinții trebuie să aibă rolul principal în prevenirea violenței din școli, este mai răspândită în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu studii superioare. Concret, este vorba despre 65% dintre persoanele de peste 60 de ani, 49% dintre cele cu vârste între 45 și 59 de ani și desăre 44% dintre cei între 30 și 44 de ani.
Diferențele se observă și în funcție de nivelul de educație al persoanelor chestionate. 62% dintre cei cu studii superioare indică părinții drept principalii responsabili pentru prevenirea violenței în școli, comparativ cu 54% dintre cei cu studii medii și 40% dintre persoanele care au absolvit doar ciclul primar.
De asemenea, această opinie este mai frecventă în rândul celor care își au domiciliul în orașe cu peste 90.000 de locuitori – unde procentul ajunge la 58% – dar și în rândul votanților PNL și USR.
În schimb, responsabilitatea Ministerului Educației este invocată într-o proporție peste medie de votanții AUR, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, de cele cu studii primare și de angajații din sectorul public.
Totodată, votanții USR și AUR, precum și persoanele din categoria de vârstă 30-44 de ani, consideră într-o proporție mai mare decât media că profesorii și conducerile școlilor ar trebui să răspundă în principal de prevenirea violenței, mai arată sondajul INSCOP.
Ce soluții propun românii pentru reducerea violenței în școli
Implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este considerată cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli de 37,3% dintre participanții la sondaj. Pe locul al doilea se află înăsprirea sancțiunilor pentru elevii care comit acte de violență, măsură susținută de 21,5% dintre respondenți. Alte 19% dintre persoanele chestionate consideră că ar trebui introduse controale de securitate mai stricte la intrarea în școli.
În schimb, măsurile care vizează prevenția prin educație și sprijin psihologic sunt susținute de procente mai mici din populație. Astfel, 12,8% dintre români consideră că organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație comportamentală ar fi cea mai bună soluție. Doar 7,2% indică drept prioritate creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari.
Votanții AUR, printre susținătorii sancțiunilor mai dure aplicate elevilor agresivi
Preferințele diferă și în funcție de vârstă, educație și opțiunea politică. Astfel, sancțiunile mai severe pentru elevii care comit acte de violență sunt susținute într-o proporție peste media eșantionului de votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu studii primare și angajații din sectorul privat.
Controalele de securitate mai stricte la intrarea în școli sunt preferate mai ales de votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, cele cu studii primare și locuitorii din mediul rural. În schimb, programele de prevenire a violenței și de educație pentru comportament sunt susținute într-o proporție semnificativ mai mare decât media de votanții PNL și de tinerii sub 30 de ani.
Implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este preferată în special de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, românii cu studii superioare și locuitorii Capitalei.
Director INSCOP: „Violența în școli este văzută ca o problemă de educație în familie”
„Românii consideră că violenţa în şcoli este, înainte de toate, o problemă de educaţie în familie, nu doar de disciplină şcolară sau de intervenţie a autorităţilor, şcoala fiind văzută mai degrabă ca o instituţie care trebuie să completeze educaţia primită acasă”, a precizat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Acesta atrage atenția și asupra diferenței dintre responsabilitatea atribuită familiei și soluțiile pe care populația le consideră eficiente. Deși părinții sunt indicați drept principalii responsabili pentru prevenirea violenței, o parte importantă a respondenților preferă măsuri punitive și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative.
„Aceste diferenţe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluţiilor precum există asupra gravităţii problemei, iar reducerea violenţei în şcoli necesită atât implicarea părinţilor, cât şi măsuri instituţionale credibile”, mai spune Remus Ștefureac.