Ministrul propus la Educaţie, Sorin Costreie (foto), și cel propus pentru Învățământul Preuniversitar, Sorin Gabriel Ionescu, au primit luni aviz favorabil în comisiile parlamentare.
Sorin Costreie a explicat că punctul central al mandatului său este restabilirea încrederii în sistem – încrederea elevilor în profesori, a profesorilor în părinţi, a societăţii în educaţie.
Iar pentru a se ajunge la acest obiectiv trebuie abandonată actuala cultură a standardizării şi a memorării, în favoarea focusării pe o educație reflexivă, relevantă şi inclusivă.
„Le-am spus tuturor colegilor din Guvern că, dacă e să fie, noi o să mergem la toate ministerele. De ce? Pentru că educaţia e în tot şi în toate. Deci, ăsta este un prim lucru şi educaţia nu se face doar la şcoală sau în familie şi cred că trebuie să facem această diferenţă între educaţie formală, care se face la şcoală şi în şcoală, şcoala fiind înţeleasă în sens generic şi cea informală, din toate celelalte contexte. Noi mergem la Ministerul Educaţiei, deci, cumva, trebuie să veghem şi să vedem ce se întâmplă cu toată educaţia”, a precizat Sorin Costreie, citat de News.ro.
El a precizat că ar vrea să mute accentul de pe testare pe învăţare. „Dacă ne uităm cu atenţie la sistem, copiii sunt învăţaţi scheme şi, în loc să li se hrănească curiozitatea naturală şi imaginaţia şi căutarea, ei învaţă pentru a trece cu bine peste teste.
„Aici intervine întrebarea: da pentru ce e educaţia? Ca să aibă succes în şcoală sau o facem ca să aibă succes în viaţă, cu tot ce înseamnă viaţa? Să se angajeze, în familie, în societate şi aşa mai departe. Şi cred, şi de aici vreau să plecăm, că noi credem că acum hrănim o cultură a standardizării şi a memorării, şi trebuie să ne focalizăm pe ce cred eu că sunt trei lucruri foarte importante. Şi anume, foarte pe scurt, să avem o educaţie reflexivă, doi, să fie relevantă şi trei, să fie inclusivă. Şi testele, pentru că anul acesta am avut rezultate la mai multe testări, am fost pe un raport UNICEF, la începutul anului, după care au venit rezultatele PISA, ca un duş rece şi ele au fost confirmate de alte rezultate de la OECD. Şi sunt multe de făcut”, a subliniat ministrul propus la Educaţie.
Restabilirea încrederii în sistem
Punctul central pe care și-l propune noul ministru „este să restabilească încrederea în sistem. Încrederea elevilor în profesori, profesorilor în părinţi, societăţii în educaţie şi aşa mai departe”.
„O să vă puneţi, firesc, întrebarea, ok, dar cum facem? Şi aici eu deja am fost parte acum doi ani a unui demers în care mi-am pus problema cum schimbăm sistemul fără să schimbăm sistemul? Sistemul fiind această arhitectură educativă, planul cadru, programe manuale şi aşa mai departe, în care percepţia publică este că se face pe repede înainte şi că e ceva foarte formal. Şi asta nu e bine. Nu e bine pentru că hrăneşte ideea că suntem o formă fără fond şi nu e bine pentru că copiii sunt descurajaţi să aleagă calea cunoaşterii şi a educaţiei, pentru a avea succes în viaţă. Şi atunci trei lucruri cred că trebuie priorizate, cum am spus, o gândire reflexivă şi creativă, ca fiind rezultatele învăţării. Doi, să ne ducem la începuturi şi să vedem ce facem cu educaţia timpului şi să începem cu această bună modelare de la început. Şi trei, tot procesul educativ trebuie să fie ancorat în valori, deci o educaţie pentru valori”, a subliniat Sorin Costreie.
Măsurile prioritare
- Reducerea diferențelor dintre urban și rural. „Pe preuniversitar trebuie să avem aceste investiţii majore în educaţie timpurie, cu precădere în mediul rural. Când v-am spus că avem nevoie şi de o educaţie echitabilă şi toate cele trei testări ne arată o diferenţă foarte mare, în special între urban şi rural, şi asta este ca într-un condensator, care se lărgeşte, în sensul că tensiunea socială acumulată în condensator în cele două Românii este foarte mare, pentru că creează frustrare, lucru pe care nu-l vedem doar în România. Uitaţi-vă zilele acestea la Franţa, la Italia, la elevii care au ieşit în stradă şi care cer exact acelaşi lucru. La noi lucrurile stau şi mai grav, dar deocamdată, slavă Domnului, avem parte de linişte socială. Doi, un program masiv şi intensiv de formare iniţială şi de lungă durată, pentru că ţinta sunt oamenii. În primul rând copiii, dar ca să ajungi la copii, să-i formezi, trebuie să avem profesori foarte bine pregătiţi şi dedicaţi şi motivaţi. Trei, profesionalizarea leadershipului educaţional. Aici vrem să creăm un corp profesoral cu accent pe managerial, în care să avem lideri, directori, inspectori şi tot ce înseamnă lideri educaţionali bine formaţi şi din cadrul acesta să luăm pe viitorii conducători ai unităţilor şcolare”, a arătat ministrul propus.
- Program naţional de susţinere, stimulare a resursei umane. „Sistemul trebuie să devină atractiv şi să avem tineri profesori bine pregătiţi care vin şi vor să îşi facă meseria”, a explicat el. „Suntem pe ultimul loc în Europa la competenţe digitale şi mai mult decât atât, trebuie să vedem cum integrăm în procesul de predare inteligenţa artificială, astfel încât să micşorăm diferenţa aceasta”, a menţionat Sorin Costreie.
- O fluidizare şi o flexibilizare a curriculumului, adică studenţii să-şi poată alege mult mai uşor rute alternative şi o focalizare pe interdisciplină. „Pentru cercetare, cred că trebuie să ne stabilim nişte domenii prioritare, cum ar fi inteligenţa artificială, biotehnologie sau semiconductori, să investim în ele, să devenim competitivi şi să avem o finanţare corespunzătoare şi predictibilă în sistem. Mi-aş dori o creştere a colaborării între universităţi, institute de cercetare”, a mai spus el.
Sorin-Gabriel Ionescu, ministrul delegat pentru învăţământul preuniversitar: Foaie de parcurs cu tot ceea ce se va întâmpla în anul şcolar care urmează, 2027-2028
Sorin-Gabriel Ionescu, ministrul delegat pentru învăţământul preuniversitar, a fost avizat favorabil în comisiile din Parlament, cu 30 de voturi ”pentru”, un vot împotrivă şi 15 abţineri. Un prim demers pe care acesta îl susţine este ca în această vară să aducă în atenţia publicului o foaie de parcurs cu tot ceea ce se va întâmpla în anul şcolar care urmează, 2027-2028.
„Sistemul de învăţământ trebuie să fie nu doar un loc în care există profesori de istorie, de geografie, de muzică sau desen, ci trebuie să fie cadre didactice formate, şi repet, formate, pentru a dezvolta acest gen de competenţe. Cred totodată că sistemul de învăţământ în momentul de faţă are un avantaj major. (..) Avem o lege bună în vigoare. Avem o lege pe care, din păcate, începem să o amânăm printr-o serie de termene pentru punerea ei în aplicare, din varii motive. Aceste amânări vor duce sau duc la riscul să se întâmple cu această lege ceea ce s-a întâmplat şi cu legea 1 din urmă cu două decenii a domnului ministru Funeriu, o lege care, în esenţă, era o lege bine scrisă, dar care a fost atât de modificată de proceduri, încât la un moment dat nu mai înţelegea nimeni ceea ce trebuie făcut”, a spus ministrul delegat în cadrul audierilor.
„Foaia de parcurs nu se va modifica în timpul anului școlar, pentru că profesorii și elevii au nevoie de predictibilitate”
„Deci, dincolo de presiunea educaţională, dincolo de presiunea socială, discutăm şi de un domeniu în care, dacă greşesc, vă rog să fiu certat, avem cei mai mulţi angajaţi din sectorul public, din acest moment. Practic, aceşti 300 de mii de oameni au dreptul să aibă un calendar predictiv al ceea ce se întâmplă într-un an şcolar”, a spus el.
Diversele metodologii s-au suprapus şi diversele etape, de la mobilitatea cadrului didactic până la recentul concurs pentru directori, au venit în etape în care se mai întâmplau încă alte 10-15 lucruri în şcoală.
„De aceea, eu cred că un mic demers va fi acela ca în această vară să aducem în atenţia publicului o foaie de parcurs cu tot ceea ce se va întâmpla în anul şcolar care urmează, 2027-2028”, a subliniat Ionescu.
(Citește și: PISA 2025 / 52%, rata elevilor români analfabeți funcțional la Matematică – Cădere alarmantă și la nivel global, în special la Citire)
(Citește și: Ministrul Educației, în analiza privind rezultatele PISA: „Înainte de a lansa noi reforme, ar fi bine să privim la cele care nu ne-au condus încă la rezultatele dorite”)
****
